A fost cumătrie mare la Chișinău: parlamentele celor două state românești s-au reunit ca să se adune după ce Parlamentul European și Comisia Europeană au aprobat în unanimitate candidatura Republicii Molotov la UE.

Spre iritarea lui Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, care a vorbit despre „cerșetorii din Moldova” (urât mai sună!), atrași de cântecul de sirenă al „scârbavnicului Occident”. Știe bine tovarășu Lavrov și nu a uitat că activiștii bolșevici din generația noastră vorbeau de la Kamceatka la Berlin despre „Occidentul cel putred”.

Igor Grosu, președintele („spikeru”) Parlamentului de la Chișinău, a vorbit atent și corect despre „cele două state românești” și despre „o singură țară”, dar alde Ciolacu Marcel au ținut-o langa cu „țările noastre” și cu „patrimoniul cultural al românilor și al moldovenilor”. Cine dracu' v-a pus pe listele partidelor din vârful parului, nănăilor? Au trecut trei decenii de la căderea comunismului, nu stă nimeni cu naganul la ceafa voastră și voi tot vorbiți de „români și moldoveni”?

N-ai cu cine…

Președinții Parlamentelor au semnat o Declarație comună, din care voi spicui câteva mostre de limbă lemnoasă. "Subliniem faptul că perspectiva concretă de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene, inclusiv sub raportul asumării valorilor europene și al creșterii nivelului de trai. Reiterăm sprijinul necondiționat asumat de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democratică și parcursul european al Republicii Moldova. Salutăm dinamica excelentă a dialogului și cooperării bilaterale, la toate nivelurile, între România și Republica Moldova. În mod special, punctăm obiectivul prioritar asumat în comun privind implementarea proiectelor strategice bilaterale, inclusiv interconectările din domeniul energiei, transporturilor și infrastructurii", se arată în document.

Să-i vedem ce vor face pentru pregătirea unirii fiindcă rușii se vor opune categoric la aderarea Ucrainei, iar Respublika Molotov este lipită la coada Ucrainei. Că și Turcia este candidată de 30 de ani. Și așa a rămas. Dacă Rusia atacă direct sau provoacă diversiuni pe Nistru, fiindcă Putin este mare maestru în domeniu, ce vom face atunci? Ne uităm de pe prispă? Nu. Va trebui să uităm de acest limbaj cu fandări spre Bruxelles și să revenim la Declarația de unire din 27 martie 1918.

I-am auzit frecvent pe parlamentarii noștri că România „va face totul necondiționat pentru Republica Moldova”. Foarte frumos, dar de ce „necondiționat”? Frate-frate, neutralitate- neutralitate, dar fără trupe rusești de ocupație pe Nistru!

„Un pilon important în acest sens este reprezentat de interconectarea piețelor, iar România se angajează să își sporească sprijinul pentru creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și să își intensifice prezența și investițiile în vederea dezvoltării parteneriatului economic într-un climat de stabilitate și de predictibilitate economică asigurat la standarde europene și la nivelul de ambiție asumat de ambele state. Remarcăm, în acest sens, angajamentul solid al autorităților Republicii Moldova pentru implementarea de reforme în domenii precum cel al justiției, combaterii corupției, consolidării statului de drept și a rezilienței, al bunei guvernări, al libertății economice și antreprenoriale și al eficientizării administrației publice, care reprezintă aspecte esențiale atât pentru dezvoltarea de ansamblu a Republicii Moldova, cât și pentru avansarea parcursului său european", prevede documentul.

Cele două parlamente și-au exprimat "profunda preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune" în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022. „Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale. Salutăm modul exemplar în care autoritățile României și ale Republicii Moldova, alături de societatea civilă și cetățenii României și ai Republicii Moldova, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina. (...) România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății", subliniază „parlamentarii români și cei moldoveni”, ne informează deștept și AGERPRES. Și mai să moară toți, conform Declarației comune, absolut „necondiționat” pentru „integritatea teritorială a Ucrainei”, pentru „numărul impunător de refugiați”. Chiar nu ați găsit pe cineva să redacteze acest text ca să nu pară deșănțat și pe care l-ați vrut solemn?

Nu-i nimic, data viitoare ne spargeți…

Idei concrete am regăsit doar la Claudiu Târziu, senator de la AUR. Asta e! Aveam un coleg homeric, era inginer electronist la IPRS Băneasa. Purta barbă, burtă, nu era membru de partid și l-au adus cu arcanul să defileze alături de mine la un miting pentru 23 August 1944, ziua eliberării noastre ba de către sovietici, ba de către noi. Când am trecut prin fața tribunei unde era Mult Iubitu și Stimatu, eu eram răgușit, toți strigau „Ceaușescu – PECERE!”, numai Cezar Popescu urla din toți rărunchii: „Ceaușescu – PECERE! Ce să facem, asta e!”, „Ceaușescu – PECERE! Ce să facem, asta e!”, iar pe mine mă umfla râsul. El a emigrat și eu – nu!

„Fraților, eu iubesc Basarabia și îi iubesc pe basarabeni, a spus Claudiu Târziu. Sunt subiectiv pentru că în venele mele curge și sânge de basarabean, bunica mea paternă s-a născut la Lipnic, în județul Soroca, în Basarabia, acolo unde Ștefan cel Mare a repurtat o victorie zdrobitoare asupra hoardelor tătare. M-aș bucura să fim recunoscuți ca cetățeni ai Republicii Moldova. Peste 35% din populația Republicii Moldova au cetățenie română, la care se adaugă alți 500.000 care au depus cereri pentru cetățenia română. Deci vor fi peste 50% cu cetățenie română. Ar trebui să ne gândim la un tratat de cetățenie bilaterală. Dorim refacerea celor 14 poduri distruse de pe Prut. Dorim integrarea energetică a Republicii Moldova cu România, atât prin interconectarea rețelelor electrice, cât și a celor de distribuție a gazelor naturale. Dorim să anulăm toate interdicțiile de călătorie puse unor cetățeni români impuse de regimurile anterioare. Vreau să mă refer și la nedreapta interdicție pusă colegului nostru George Nicolae Simion, liderul AUR, care azi ar fi trebuit să fie aici. Dorim să fie restituite proprietățile Mitropoliei Basarabiei, confiscate abuziv de autoritățile sovietice. Dorim crearea unui post de televiziune comun, un spațiu informațional comun. Dorim să valorificăm împreună potențialul râului Prut prin construirea unor noi hidrocentrale și a unei zone de agrement la Cotești-Stânca, unde avem cel mai mare lac de acumulare după cel de la Porțile de Fier. Dorim revenirea la ecartamentul european al căilor ferate. Dorim desecretizarea arhivelor KGB de la Chișinău până în 1991. Dorim să nu mai vedem la Leușeni singurul monument CSI din lume, ridicat fără autorizație, dorim să nu mai vedem pe postamente nici tunurile sau tancurile sovietice cu țevile îndreptate spre România și spre Uniunea Europeană. Dorim să avem înțelepciunea să creăm o uniune monetară între cele două state ale noastre, iar leul comun să fie pus la treabă pentru bunăstarea românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Asta ar însemna să dăm expresie concretă relațiilor noastre speciale și privilegiate. Dorim să fim din nou ceea ce am fost dintru început, așa cum ne-a lăsat Dumnezeu pe Pământ: o singură familie, un singur neam, în același spațiu istoric și etnic al limbii noastre comune”, a afirmat Claudiu Târziu, la Chișinău.

„Suntem două state, același popor, cu aceeași istorie și vorbim aceeași limbă”, a spus și Eugen Tomac.

Mare amoc pe Marcel Ciolacu la urmă! Gheorghe Zanfir a interpretat la nai o doină de jale, că dacă noi nu ne lamentăm înainte să terminăm treaba, apăi n-am fi români. Katharzisul nostru vechi se rafinează însă cel mai frumos tot prin hora în două părți, dar parlamentarii români n-o mai știu juca. Până și Florin Cîțu bâțâia din cap când colega de partid de la Tecuci s-a prins în horă de mi-a sărit și mie muștaru… Tot voi, mă, tot voi? Lasă-i că și ei îs de-ai noștri!... Încât îți vine să strigi ca Mircea Druc: „Nu vorbiți de iubire! Iubiți-vă! Nu vorbiți de unire! Uniți-vă!”

Pentru cine pricepe aceste vorbe…

VIDEO: