Consiliul Național al Audiovizualului, instituția cu ambiții de Minister al Adevărului, continuă hărțuirea ActiveNews, printr-o a patra și a cincea convocare abuzivă la ședințele de tip Tribunalul Adevărului care se desfășoară cu sadism - pe alocuri chiar cu sadomasochism - în clădirea ceaușistă din capul Victoriei Socialismului, actualul Bulevard Unirea.

De data asta am primit și „Raportul de Monitorizare” asupra „faptei” noastre - pe care îl publicăm integral mai jos -, deși instituția nu are nici o competență să răspundă unor sesizări aberante, în afara cadrului legal, și să monitorizeze, judece și avertizeze presa online.

Practic, timpul și munca angajaților CNA care au întocmit aceste acte ar trebui contabilizate iar banii ar trebui extrași din salariile grase ale membrilor numiți politic ai Consiliului.

La ora aceasta deja chemarea noastră „la raport” a intrat în faza de ilegalitate, abuz în funcție și abuz de putere, drept pentru care ne vom adresa organelor de resort și Comisiilor parlamentare responsabile de reglementarea activității CNA cât și organizațiilor internaționale de apărare a drepturilor jurnaliștilor și libertății presei.

A PATRA ȘI A CINCEA „INVITAȚIE” ILEGALĂ LA CNA:

În plus, așa cum bine a sesizat, cu fler jurnalistic, publicația de specialitate Lumea Justiției, se confirmă posibile legături între apropiații Fundației Soros, Mircea Toma, actualmente membru CNA din partea USR, și „reclamantul” despre care aflăm abia astăzi, Călin Dan, directorul proletcultist al Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC), fost „director artistic” al Centrului Soros pentru Artă Contemporană, implicat într-o operațiune dubioasă de preluare forțată a atelierului de creație al artistului Constantin Pacea, în cârdășie cu prietenul său arădean Petru Lucaci, în prezent încă președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP).

În plus, însăși motivația chemării la CNA este completamente falsă, pentru că la data la care este făcută sesizarea în care se reclamă că nu am fi publicat un „drept la replică”, respectiv 2 mai 2023, acesta era deja publicat de la orele 7.26! Iar funcționarii CNA își încep lucrul la 8.00.

Atât „petentul” cât și „monitorizatorii” ar fi putut să constate imediat că reclamația abuzivă este caducă prin simpla consultare a site-ului.

Reclamația este abuzivă și pentru că nicăieri nu este prevăzută vreo obligativitate de a publica într-un timp dat un drept la replică, acceptându-se însă o cutumă, o regulă nescrisă, preluată de la autorități, de a se publica un răspuns în termen de 30 de zile de la data primirii.

Noi am publicat în 10 zile și întârzierea a fost motivată de însuși aspectul „dreptului la replică”, sosit, după cum am și explicat, fără antetul instituției, fără număr de ieșire din registratură și fără nici o semnătură, tipărită sau olografă. Practic, o hârtie complet neasumată, pe care nici nu eram obligați să o publicăm, neîntrunind standardele deontologice necesare.

Dar, revenim și subliniem: nici aceasta nu intră în atribuțiile CNA!

Mai curând asistăm la o coțăreală între soroșiștii Toma și Dan, care stateau cu sulul reclamației în mână și în momentul în care au văzut că nu mai are obiect l-au băgat repede în colonul sistemului, la procesat, după care a rezultat un mare... fâs.

De asemenea, se observă că sunt două sesizări, nu una, dar nu ni se spune cine a făcut-o pe a doua. ActiveWatch cumva?, agenția soroșistă fondată de locotenentul (r - a?) Mircea Toma.

Deranjați de secțiunea de Documentare Video despre Covid

De notat și disperarea cu care încearcă să se lege de faptul că suntem unul dintre primele ziare online - dacă nu chiar primul - care am instalat butonul cu funcția audio de citire automată a articolului, pentru persoane nevăzătoare sau aflate în mișcare.

Mențiunea CNA are ca adăugire, la final, cu o oarecare satisfacție, și următoarea notă:

„NOTĂ: În legătură cu publicația online www.activenews.ro, a fost identificată o secțiune intitulată COVID-DOCUMENTARE VIDEO COVID, care conține postări în cadrul cărora sunt încărcate și materiale audiovizuale de tipul unor documentare referitoare, în general, la Covid (adresa web a secțiunii: https://www.activenews.ro/covid-documentare-video-covid).  Videoclipurile au o durată estimată a conținutului cuprinsă între 5 și 160 de minute și sunt însoțite de titlu, data publicării, descrieri ale conținutului video și traduceri/subtitrări ale acestuia. Precizăm faptul că, website-ul www.activenews.ro nu a fost notificat la CNA ca furnizor de servicii media audiovizuale la cerere.”

Orice secțiune VIDEO am avea, pe placul sau pe neplacul membrilor neobolșevici de la CNA, complici și responsabili, după părerea noastră, la generarea de reacții adverse grave și decese în rândul populației injectate cu seruri experimentale Covid, această nu privește CNA, conform Legii.

Știm că vor să devină Miliția Internetului dar nu credem că vor reuși dacă au și avem în vedere trecutul și mai ales finalul Miliției comuniste.

În acest sens mulțumim pentru solidaritate și salutăm cu bucurie Comunicatul de azi al Consiliului de Onoare al Clubului Român de Presă, pe care îl publicăm integral în continuare, urmat de aberantul „Raport de Monitorizare” al CNA:

Comunicat al Consiliului de Onoare: Clubul de Presă somează CNA să înceteze practicile abuzive pentru limitarea libertății de expresie și intimidarea jurnaliștilor!

„Clubul de Presă constată un nou și grav abuz al CNA orientat împotriva libertății de exprimare, instituția extinzându-și competențele în mod ilegal, acționând practic sub forma unei ”poliții a internetului”.

În mod concret, instituția de presă luată în colimatorul CNA este site-ul ACTIVENEWS.RO, care a fost somat deja de trei ori pentru a se prezenta spre a fi judecat și, în mod previzibil, penalizat prin amenzi aplicate. Este reclamat un articol bine documentat și publicat de către colegii de la ACTIVENEWS, ce prezintă un scandal din lumea artiștilor plastici, în care este implicat însă și un fost director al Centrului Soros pentru Artă Contemporană.

CNA nu are competențe spre a judeca articolele ce apar în mediul online, putând interveni – conform unor reglementări în vigoare – doar împotriva unor creatori de conținut de pe platformele cu materiale video (Youtube, Facebook, Instagram etc.), și numai dacă aceștia incită la violență, ură, terorism, etc.

Considerăm că acest nou abuz al CNA nu e deloc întâmplător, în condițiile în care un membru al instituției, domnul Mircea Toma, a fost și el director al ONG-ului ce i-a reclamat pe colegii de la ACTIVENEWS, ONG finanțat de către George Soros. Reamintim și că Mircea Toma a inspirat același gen de practică abuzivă pentru CNA în cazul jurnalistului Victor Ciutacu de la RTV, când a folosit pentru argumentare un „expert” din același mediu sorosist, tot dintr-un ONG unde activase și el înainte.

Totodată semnalăm că nu  este prima tentativă a CNA de a-și aroga autoritatea și asupra presei online, colegii de la EVZ fiind somați și ei să se prezinte la acest gen de control abuziv.

Clubul de Presa condamnă orice încercare de constrângere a libertății de exprimare și intimidare a jurnaliștilor, somează CNA să stopeze aceste practici ilegale și solicită Comisiilor Parlamentare cu rol de control al activității CNA să se sesizeze de urgență și să blocheze aceste acțiuni abuzive ale CNA.”

 Iată și „Raportul”:

RAPORT DE MONITORIZARE

SESIZĂRI

Sesizarea nr. 5439/02.05.2023 (petentul a atașat acestei sesizări dovada solicitării dreptului la replică adresată website-ului activenews.ro, în data de 13.04.2023, ora 12:49 – pe adresa de email contact@activenews.ro)

Conținut sesizare: Subscrisul Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNACR), cu sediul in București, str. Izvor nr. 2-4, (Palatul Parlamentului, Aripa E4), sector 5, cod fiscal 14348740, reprezentat legal prin dl. Călin Corneliu DAN - Manager (Director General),

În baza dispozițiilor art. 59 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual actualizat, ca urmare a refuzului tacit de publicare a dreptului la replică adresat redacției publicației online Activenews.ro, solicitat prin e-mail în data de 13.04.2023, ora 12:50, pe adresa contact@activenews.ro, ca urmare a articolului apărut în publicația online Activenews.ro din data de 10 aprilie 2023 intitulat "Hoții de nemurire. Jefuitorii de ateliere ale artiștilor din Pangrati: Cazul PACEA. Ministrul Lucian Romașcanu știe?", autor : Alesandru Anghel),

Înțelegem să formulăm prezenta sesizare, însoțită de dovada cererii noastre de acordare a dreptului la replică, conform art. 60 din Cod, solicitându-vă intervenția salutară în sensul restabilirii ordinii de drept și tragerii la răspundere a celor vinovați de încălcarea dispozițiilor legale in vigoare.

Sesizarea nr. 5439/02.05.2023

Data: 2023-04-10

Sesizare: Muzeul National de Arta Contemporana al Romaniei in baza art.59 din Codul de reglementare a continutului audiovizual, ca urmare a refuzului tacit de publicare a dreptuluio la replica adresat publicatiei online Activenews.ro formuleaza o sesizare impotriva articolului publicat de acestia.

CONSTATĂRI

În baza aspectului semnalat de către petent, a fost monitorizată publicația online www.activenews.ro. Astfel, în secțiunea Opinii, a fost identificat un articol publicat în data de 10.04.2023, la ora 07:45, care se referă la directorul Muzeului de Artă Contemporană, Călin Dan, și la activitatea profesională a acestuia (autorul articolului: Alesandru Anghel).

Articolul publicat în secțiunea Opinii a purtat titlul: HOȚII DE NEMURIRE. Jefuitorii de ateliere ale artiștilor din Pangrati: Cazul PACEA. Ministrul Lucian Romașcanu știe? (adresa web a articolului: https://www.activenews.ro/opinii/HOTII-DE-NEMURIRE.-Jefuitorii-de-ateliere-ale-artistilor-din-Pangrati-Cazul-PACEA.-Ministrul-Lucian-Romascanu-stie-181320).

În cadrul acestui articol nu a fost identificat conținut video, ci doar texte însoțite de o fotografie cu o încăpere în care erau vizibile mai multe opere de artă și un bărbat. Menționăm faptul că, textele titrate în cadrul articolului pot fi audiate în cadrul paginii de internet la care acesta se regăsește, prin apăsarea butonului de comandă "ascultă articolul".

Mai jos, prezentăm conținutul articolului la care a făcut referire petentul:

S1 – Articolul cu titlul: HOȚII DE NEMURIRE. Jefuitorii de ateliere ale artiștilor din Pangrati: Cazul PACEA. Ministrul Lucian Romașcanu știe? – DE ALESANDRU ANGHEL / OPINII / Publicat: Luni, 10 aprilie 2023, 07:45 (adresa web: https://www.activenews.ro/opinii/HOTII-DE-NEMURIRE.-Jefuitorii-de-ateliere-ale-artistilor-din-Pangrati-Cazul-PACEA.-Ministrul-Lucian-Romascanu-stie-181320)

Alături de o fotografie cu o încăpere în care erau vizibile mai multe opere de artă și un bărbat, au fost regăsite următoarele titrări:

Colega noastră de presă de la Gândul, redutabila ziaristă de investigații Adina Anghelescu, ne-a atras atenția asupra unui caz revoltător: Un personaj controversat, Călin Dan, director al Muzeului de Artă Contemporană, prieten cu șeful UAP, Petru Lucaci, vrea să înhațe atelierul marilor pictori Constantin Dinu Pacea, Ion Pacea și Zamfir Dumitrescu.

Un atelier demn de a deveni muzeu, un atelier în care a creat marele pictor Ion Pacea, un atelier care respiră Pacea, prin pereți și prin operele sale nemuritoare, este pe cale de a fi sustras de la familia de artiști Pacea pentru a devenit un „loft”, ca un moft al unui apropiat al actualului președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, Petru Lucaci.

Este vorba de un personaj a cărui meserie este curatoriatul și care, după ce în anii '90 a fost directorul Centrului Soros pentru Artă Contemporană a primit drept plocan de la stat conducerea măgăoaiei numită impropriu Muzeul Național de Artă Contemporană, unde arta e pe cale de dispariție iar național un cuvânt considerat desuet.

Călin Dan, pe numele lui, este nu numai curator ci și bine-lingător. Redăm numai câteva extrase dintr-un articol dedicat de Călin Dan lui Petru Lucaci, din Observatorul Cultural, în care practică cu talent această meserie:

„(...) Abia după ce am descoperit cu fascinație frumoasele sale picturi de mari dimensiuni (realizate într-o perioadă cînd dimensiunea mare nu era un loc comun și cînd practic nimeni din generația noastră nu era interesat de frumusețe), am aflat cu surpriză că veneam din același colț al țării – unde guvernarea maghiară, combinată apoi cu cea austriacă au avut într-o mie de ani răgazul să lase urme de neșters asupra felului în care se înțelege producția culturală ca formă de responsabilitate socială și politică.

Petru Lucaci e un artist cu misiune. Pentru el, introducerea tinerelor generații în secretele picturii nu este doar o meserie, ci însăși axa ontologică a gîndirii sale creative. (...)

Petru Lucaci folosește pictura ca trambulină (sic) pentru a intra în alte sfere ale înțelegerii. Abundența producției sale artistice – pentru mine, întodeauna suprinzătoare – e de fapt un act de antrenament continuu, deopotrivă în dsiciplina picturii și în provocările care însoțesc inevitabil explorarea teritoriilor marginale. Deținător al unei capacități neliniștitoare de bravură a manierei, rapid și agil în acoperirea unor suprafețe vaste cu orice fel de limbaj pictural, artistul e într-o neîncetată evadare dinspre capacitățile sale tactile și de manualitate, către alte dimensiuni, eluzive, ale unui talent care nu se mulțumește cu sine însuși.

Pentru mine, ca vizitator privilegiat al atelierului său, a devenit, în mod progresiv, limpede că spațiul ideal pentru înțelegerea universului vizual al lui Petru Lucaci este tocmai acesta – spațiul de lucru. (...)

Ritmul în care artistul acoperă suprafețele albe e excepțional, iar privitorul nu poate fi decît copleșit de confruntarea cu o asemenea performanță. (...)

Dar Petru Lucaci nu e un pictor, ci un explorator voyeurist al realității, animat de pofta de a picta. (...)” Etc, etc, etc...

Articolul e datat 21.10.2020. În prealabil, Dan îi organizaze și o expoziție lui Lucaci la MNAC, în același an. Se pare că voyeuristul a rămas încântat de vizitatorul provilegiat al atelierului său pentru că, la scurt timp după publicare odei, încep și problemele pentru pictorul Constantin Pacea, fiul pictorului Ion Pacea, care are „ghinionul” că atelierul său din strada Ermil Pangrati este pe același etaj cu cel al Petru Lucaci. Iar cei doi, privilegiatul și exploratorul, vor să fie cât mai aproape unul de celălalt, din câte se pare.

Nu contează că Călin Dan nu e pictor iar acel atelier este destinat pictorilor, nici că are deja un alt atelier, din câte se spune, unde locuiește pentru câteva sute de lei. Nu contează nici că primește o indemnizație atribuită prin recomandarea aceluiași prieten al său Lucaci, de aproximativ 1300 de euro, pe lună și pe viață, care se adaugă salariului său substanțial ca curator la stat, bani cu care și-ar putea închiria un loft pe Casa Poporului. Nu, moftul lui e, potrivit surselor noastre din UAP, să fie cât mai aproape de Petru Lucaci, președintele UAP, și de Cătălin Bălescu, rectorul Universității de Arte, care are și el atelier pe același palier și cu care se află într-o captatio benevolentiae reciprocă de o lungă perioadă de timp. Ce mai, în trei ar fi mai ușor, inclusiv în ce privește menajul.

Constantin Pacea are contract de închiriere definitiv cu UAP pentru spațiul respectiv, obținut după decesul tatălui său, pictorul Ion Pacea, prin atribuirea acestuia de catre Consiliul de Conducere al Secției de Pictură al UAP, încă din 2000, perioadă în care a lucrat și și-a platit chiria precum și toate utilitățile, la zi.

În acel spațiu se află atât lucrările tatălui său cât și cele create de el în toți acești ani, care, împreună cu ambientul artistului, constituie universul unui pictor.

Potrivit articolului 7, alineat 1 din statutul UAP din România, aceasta are ca scop promovarea intereselor profesionale, materiale și morale ale membrilor săi, apărarea drepturilor acestora, precum și păstrarea memoriei celor care în cursul timpului au contribuit la afirmarea și dezvoltarea artelor plastice din România.

Conducerea UAP ar trebui să-l susțină pe pictorul Constantin Pacea, fiul lui Ion Pacea, nu să arunce lucrările inestimabile ale celor doi artiști pe trepte, în stradă, pentru mofturile unuia sau altuia.

Spre deosebire de Constantin Pacea, Călin Dan este un „slalomist” în artă, corespondentul traseistului din politică:

La început a fost la Secția Critică la UAP, după care s-a mutat la Multimedia.

Potrivit surselor din UAP, în August 2018, când a murit criticul de artă Alexandra Titu, Călin Dan s-a remutat rapid la secția de Critică pentru a obține indemnizația de merit care se dă numai după moartea unui membru de la aceeași secție din cadrul UAP, care o deține.

Comisia de Critică (fiind „critică” și nepărtinitoare cu aceasta persoană la vremea aceea) nu i-a atribuit lui Călin Dan indemnizația.

Tot in 2018, în septembrie (la o lună interval) a murit artista Geta Brătescu care era la secția Multimedia.

Călin Dan se muta de URGENȚĂ înapoi la Multimedia și ajutat de amicul Petru Lucaci obține indemnizația mult dorită de numai 1300 euro pe lună.

Deși nu este pictor și nu are drept la un atelier atribuit pictorilor, în vara anului 2020, la moartea pictorului Vladimir Zamfirescu, Călin Dan a candidat pentru obținerea atelierului acestuia din Ermil Pangrati, cartierul Dorobanți, vizavi de TVR.

Acest atelier nu i s-a atribuit, individul nefiind înscris (atunci) la secția de Pictură.

În același timp a candidat și șefa secției de Pictură, Marilena Predea Sinc, care, normal, a obținut acest atelier.

La început de 2021, Călin Dan nu mai e brusc nici critic nici „artist vizual” și se mută la secția de Pictură pentru a obține atelierul de pictură de lângă Lucaci și Bălescu, respectiv pentru a-l da afară pe Constantin Pacea.

Ne întrebăm întemeiat: dacă nu mai este „artist Multimedia” nu ar trebui să returneze indemnizația de merit de 1300 de euro a secției de Multimedia de unde a emigrat?

Dar cum a devenit pictor peste noapte?, este o altă întrebare întemeiată

Pentru a fi admis la secția de Pictură, pe lângă Curriculum Vitae, trebuie să expui o serie întreagă de lucrări. De valoare.

Uniunea Artiștilor Plastici poate prezenta picturile lui Călin Dan?  Dar Procesul Verbal al ședinței respective și Dosarul complet al candidatului? Ce expoziții de pictură a avut Călin Dan până acum?

Ca instituție publică, vom solicita UAP lămurile necesare, dosarul criticului-multi-pictor și procesul verbal al ședinței în cauză. Pentru că saga continuă.

De la începutul anului 2022 au murit 4 pictori care aveau atelier in Pangrati, respectiv Viorel Mărgineanu, Vladimir Șetran, Cesar Atodiresei și Henry Mavrodin.

De ce „pictorul” Călin Dan nu a luat nici unul din cele 4 ateliere rămase libere după moartea acestor pictori?

De fapt ce se urmărește prin intenția de desființare a atelierului istoric Pacea? Înființarea unui „cuibușor de nebunii”, a unui hogeac? Asta a devenit UAP, o Afacere de Imobiliare sau/și o Casă de Toleranță?

Nu în ultimul rând, la aceste întrebări ar trebui să răspundă și Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

NOTĂ: În legătură cu publicația online www.activenews.ro, a fost identificată o secțiune intitulată COVID-DOCUMENTARE VIDEO COVID, care conține postări în cadrul cărora sunt încărcate și materiale audiovizuale de tipul unor documentare referitoare, în general, la Covid (adresa web a secțiunii: https://www.activenews.ro/covid-documentare-video-covid).  Videoclipurile au o durată estimată a conținutului cuprinsă între 5 și 160 de minute și sunt însoțite de titlu, data publicării, descrieri ale conținutului video și traduceri/subtitrări ale acestuia. Precizăm faptul că, website-ul www.activenews.ro nu a fost notificat la CNA ca furnizor de servicii media audiovizuale la cerere.

CONCLUZII

 PS: Gubernat și Toma, scoateți banii din salarii și plătiți-i pe oamenii aștia puși ilegal să muncească ca pe plantația voastră de sclavi!

Citiți și Editorialul ActiveNews semnat de Adrian Pătrușcă: