În doar cîteva zile, greii lumii libere – cum se spunea în comunism – au marcat două reuniuni de top, Sumiturile G7 și NATO, la vreme de război și criză uriașă. Și pentru că au fost două reuniuni apă de ploaie, s-a recurs la vechea formulă a azvîrlirii de praf în ochii cetățenilor, prin manevre iscusite de PR. Neavînd soluții palpabile și eficiente de anunțat, presa lumii a fost trimisă să se ocupe de rochiile primelor doamne și de scandalul salatei a la russe.

La summitul G7 din Germania, înalții oaspeți din SUA, Marea Britanie, Franța șamd s-au reunit în opulentul castel bavarez Schloss Elmau, la poalele celui mai mare ghețar al țării, deh, căldură mare în Europa acestor zile.

Discuții, evident, despre războiul din Ucraina, despre criza energetică și nu numai, despre încălzirea globală. Se fac fotografii de grup ca la petreceri cîmpenești, pe fond de pădure, bușteni și iarbă verde, veselie, gesturi familiare. Filmări amuzante de la ședință, cu liderul german Olaf Scholz zîmbind vesel și dîndu-se ca un copil stînga-dreapta pe fotoliul rotativ, fericit că se află lîngă Joe Biden. Se fac glumițe despre cum pozează Putin la bustul gol, pe cal. Ha-ha-ha…

La Madrid, bizarerie de proporții: liderii a 30 de state importante participă la ceea ce e, totuși, o reuniune de război – unul cu potențial mondial și nuclear – dar își aduc toți nevestele după ei, de parcă ar fi vreo încoronare regală. Ba chiar si nepoțelele, făcînd britanicii să scrie că summitul a devenit o afacere de familie.

Aflăm chiar că soția lui Biden a venit mai devreme cu cîteva zile decît soțul pentru a vizita muzeele madrilene și a face shopping.

Se comentează aprins ținutele primelor doamne. Sandale – da sau nu?

Are loc un mare dineu regal, în palat. Se dezbate aprins, la nivel înalt, prezența salatei rusești în meniu – ce oroare! Nu mai contează că e creația unui franco-belgian. Noroc că există și salată ucraineană în meniu, contrabalans. Imaginile de la dineu, vase de argint și cristal extrafin, devoalează o opulență în contrast flagrant cu sărăcia care se întinde peste lumea occidentală.

Biden, în dialog cu Regele Spaniei, repetă a ”n”-a oară o glumă prăfuită: ”Noi doi ne-am căsătorit peste nivelul funcțiilor noastre”. Prima dată o fi fost amuzantă…

Gafe de PR, toate aceste elemente de culoare total neavenite la două reuniuni de nivel foarte înalt în cele mai teribile momente pentru occident de după al doilea război mondial?

Total improbabil.

S-a lucrat din greu, în opinia noastră, pentru trimiterea presei și a cetățenilor după fenta rochiilor cu sclipici și a salatelor neadecvate pentru a se masca adevărul crud: mai-marii lumii nu au produs nimic esențial!

Cei mai puternici lideri ai lumii – neputincioși în a opri războiul Rusiei sau a împiedica scăparea de sub control a prețurilor, incapabili să oprească topirea ghețarului Zugspitze din preajma castelului Elmau sau a pune capăt blocadei a milioane de tone de cereale ucrainene, necesare pentru hrănirea lumii în curs de dezvoltare, acuză reputata publicație europeană Politico.

”Vor să pună capăt războiului, dar să nu lupte. Vor să promoveze capitalismul bazat pe reguli, impunând în același timp controlul prețurilor la energie”.

Circumstanțele extrem de dificile și alegerile chinuitoare cu care se confruntă liderii au subliniat contradicția inerentă dintre propriile lor imperative electorale pe termen scurt, induse de alegătorii nerăbdători, care cer în mod constant să vadă rezultate rapide, și obligația morală pe termen lung de a face bine în numele stră-stră-strănepoților încă nenăscuți, punctează Politico.

Duminică, atunci când liderii au ajuns în Bavaria, accentul s-a pus în primul rând pe războiul din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin, care a fost dat afară din G8 ca răspuns la invazia sa în Crimeea în 2014, a transmis rapid un mesaj inconfundabil, când Rusia a dezlănțuit un baraj de rachete spre Kiev, primele lovituri asupra capitalei ucrainene în câteva săptămâni.

Exploziile, care au deteriorat un turn de apartamente rezidențiale, au oferit o reamintire inutilă că, în ciuda succesului inițial al Ucrainei de a respinge trupele ruse care încercaseră să cucerească Kievul și să răstoarne guvernul președintelui Volodimir Zelenski, niciuna dintre măsurile luate de Occident în sprijinul Ucrainei – nici sancțiuni dure, provizii mari de arme, nici declarații politice precum acordarea statutului de candidat la UE – nu l-au descurajat pe Putin să persiste în atacul său militar și efortul său de a captura întreg Donbasul.

Războiul Rusiei din Ucraina a bântuit aproape toate conversațiile din Elmau și chiar înainte ca liderii să-l întâmpine pe Zelensky în discuțiile lor de luni prin videolink, ei au anunțat un nou pachet solid de asistență militară și financiară și au promis că vor continua să ajute „atâta timp cât va fi nevoie.”

Problema, totuși, este că nimic nu pare să fie suficient și toate durează prea mult. Zelensky a spus asta, transmițînd liderilor că țara sa are nevoie disperată de sisteme de apărare antirachetă mai avansate și rugându-i să ajute Ucraina să încline războiul în favoarea ei în următoarele luni.

Dar chiar dacă G7 și-a reiterat angajamentul față de victoria Ucrainei și, în consecință, față de înfrângerea Rusiei, liderii nu au făcut nici măcar aluzii la măsuri care ar putea schimba decisiv războiul, care pare destinat să devină o bătălie interminabilă de uzură.

Nu există niciun indiciu că puterile occidentale ar risca un conflict direct cu Rusia, de exemplu, impunând o zonă de excludere a zborurilor. De asemenea, nu a existat niciun semn că ar folosi nave militare pentru a deschide un coridor în Marea Neagră, pentru ca cerealele ucrainene să fie expediate în întreaga lume.

Cerealele blocate sunt o cauză majoră a agravării crizei alimentare globale – deși schimbările climatice joacă un rol și aici. Iar incapacitatea G7 de a face vreun progres în depășirea acestui impas a fost un simbol al eșecului lor de a avansa înspre marile lor obiective politice, mai scrie Politico.

Liderii G7 nu au reușit să detalieze în mod credibil modul în care își vor îndeplini obiectivul de a înjumătăți emisiile globale până în 2030. În loc de „angajamente îndrăznețe,” a spus Dominika Lasota, o activistă poloneză pentru schimbările climatice care a călătorit la summit, „vedem doar șase sau șapte bărbați lăudându-se cu cine este mai optimist în privința summit-ului, cine are tricouri mai frumoase și cine poate zbura cu elicoptere”.

Presa canadiană consemnează că premierul Pierre Trudeau vorbește mult fără a spune nimic și, oricum, nimeni nu-l ascultă. Presa britanică scrie despre riscul ca Jill Biden și Regina Letizia a Spaniei să poarte ținute albe asemănătoare. Presa din Noua Zeelandă se întreabă de ce e invizibil premierul Jacinda Ardern, oaspete de onoare la summit.

Rezultate concrete după cele două summituri?

S-au dat promisiuni generoase, dar nu s-au alocat și banii de rigoare. Suedia și Finlanda primesc undă verde pentru NATO, crește numărul soldaților NATO pe flancul estic, promisiuni de reconstrucție a Ucrainei după război, 14 milioane de dolari pentru mini-reactorul României. Rusia e declarată oficial amenințare pentru vest de către NATO, organizație creată după război fix pentru că Rusia e o amenințare pentru vest. ”Îmbunătățirea desfășurării rotative în zona statelor baltice”. (Mori, Scânteia, mori!…). Se bate palma pe plafonarea prețului petrolului, dar Iohannis al nostru ne anunță de acolo că tarifele la energie vor tot crește. Înțeleagă cine poate.

Una peste alta, cele două summituri nu au reușit să lămurească sutele de milioane de cetățeni interesați nici cum va fi cu Putin, cu petrolul, cu clima, cu alimentele etc și nici dacă sunt recomandate sandalele în dauna pantofilor la reuniuni de asemenea nivel. În timp ce oamenii mor pe capete, și nu doar pe front, mai-marii lumii organizează diversiuni macabre.

Parteneriat InPolitics