Consiliul Uniunii Europene a postat în ultima zi a lui 2023 pe siteul oficial textul celebrului Acord politic dintre România și Bulgaria pe de-o parte, și Austria pe de alta. Concluzia, după lecturare, este că din rău mergem în mai rău și nu în mai bine.

Asta pentru că Acordul prevede intensificarea controalelor, inclusiv prin crearea mai multor filtre, la frontierele terestre dintre Bulgaria și România precum și la frontiera României cu Ungaria, spre a bloca migrația ilegală.

Ceea ce, pe scurt, înseamnă că românii vor sta și mai multe ore la ieșirea din țară.

Un al doilea element inconfortabil – deși inevitabil – este acceptul aducerii în țară a zeci de mii de migranți ilegali care au fost ani de-a rîndul înregistrați în România, dar au plecat ulterior spre vest. Guvernul Ciolacu s-a angajat prin acord să îi preia fără limitare de număr pe lună.

Despre ridicarea frontierelor terestre Acordul spune că anul viitor există doar posibilitatea demarării de discuții, dar numai după îndeplinirea integrală a celor 5 condiții din text.

Una peste alta, situația se prezintă astfel: grație imensei cacealmale trase românilor la final de an de Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Alina Gorghiu, Luminița Odobescu și restul echipei, românii – care aflaseră din guri oficiale că îndeplinesc de ani de zile toate condițiile pentru aderare necondiționată și deplină – s-au trezit cu cinci condiții dure în plus și cu mesajul clar că vom intra complet la Sf. Așteaptă.

Dar niciun minut mai tîrziu.

Textul Acordului așa cum a fost publicat de Consiliul UE:

”Continuarea eforturilor comune de combatere a migrației ilegale (măsuri complementare) și angajamente.

1) Consolidarea în continuare a protecției frontierelor externe ale UE

Bulgaria și România ar trebui să fie sprijinite în continuare în ceea ce privește protecția frontierelor externe ale UE – un efort întreprins în beneficiul UE 27:

● Prezența FRONTEX la frontiera bulgaro-turcă ar trebui cel puțin triplată; în plus, prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera sârbo-bulgară ar trebui să fie sporită.

● Sprijin financiar substanțial deblocat de către Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe ale Bulgariei și României (extinderea supravegherii frontierelor: de exemplu, cu vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de întreținere).

● Stabilizarea proiectelor pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajamentul de a să trece la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune sau o declarație comună cu Comisia Europeană și agențiile sale).

2) Intensificarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România precum și de către România la frontiera cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care să creeze un sistem cu mai multe filtre pentru a aborda în continuare neregulile privind migrația ilegală)

3) Colaborarea în vederea limitării mișcărilor secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica rapid acordul de la Dublin, prin preluarea imediată a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin (și cu viitorul regulament privind azilul și Regulamentul privind gestionarea migrației), fără nicio limitare (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie preluate în decursul unei luni), prin preluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO, precum și prin garantarea rapidității (max. 3 zile lucrătoare) de răspunsuri la cererile de preluare. În prezent, acest lucru este în special relevant pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.

Prin aceasta, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru funcționarea Schengen; în plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu pot își aleg țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de către statul membru responsabil.

4) Desfășurarea consilierilor în materie de documente (inclusiv consilierii austrieci) pentru zborurile relevante la aeroporturi din Bulgaria și România; controale prin sondaj la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.

5) Angajamentul de a discuta în 2024 despre un Spațiu Schengen funcțional și despre lucrările pregătitoare pentru măsuri compensatorii la frontiera dintre România și Bulgaria.

Ridicarea frontierelor aeriene

● Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023, cu data intrării în aplicare pentru frontierele aeriene în conformitate cu modificarea orarelor de zbor, de exemplu, martie 2024.

Ridicarea frontierelor maritime

● Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023, cu data intrării în vigoare pentru frontierele maritime aceeași ca și pentru frontierele aeriene.

Calea de urmat

Angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o eventuală ridicare a controalelor la frontierele terestre în funcție, de asemenea, de punerea în aplicare cu succes a tuturor măsurilor complementare și a angajamentelor de la punctele 1-5 care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migrației în Austria”.

Prin măsuri compensatorii, precizăm, se înțelege:

– circulatia persoanelor (vize si cooperare consulara)

– cooperarea politieneasca:

– sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciare

– schimbul de ofiteri de legatura intre politii

– cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate statele contractante

– misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei

– cooperarea judiciara a statelor membre Schengen. (Bogdan Tiberiu Iacob / INPOLITICS)

ION CRISTOIU: Premierul Ciolacu este dator să se explice! VIDEO: