Concurent și suplimentar față de argumentele aduse de instanță, învederăm următoarele:
I. Chiar dacă hotărârile Curții Constituționale a României (CCR) se bucură de caracter general obligatoriu și de putere juridică pentru viitor, conform art. 11 din Legea nr. 47/1992, din enumerarea domeniilor în care CCR le pronunță, rezultă, în mod evident, că, spre deosebire de decizii (date în exercitarea unei iurisdictio, adică a unei jurisdicții), hotărârile nu sunt adoptate ca efect al exercitării unei jurisdicții, ci al verificării legalității în cazuri și proceduri particulare, ceea ce intră în sfera lui iudicium, adică a unei judecăți. Din această perspectivă, spre deosebire de decizii, hotărârile CCR au natura juridică a unor acte administrative și, ca atare, pot fi supuse controlului de legalitate prevăzut de Legea nr. 554/2004.
II. Chiar și dacă am admite contrariul, este de observat că puterea juridică și caracterul general obligatoriu apără hotărârile CCR numai în situația în care ele au fost adoptate în exercitarea de către Curte a atribuțiilor ce îi sunt conferite și în respectarea competenței ce îi este acordată, în mod expres, de lege. Or, în cauză, între dispozitivul Hotărârii nr. 32/06.12.2024 (anularea întregului proces electoral) și temeiul juridic pe care s-a sprijinit CCR pentru pronunțarea acesteia [art. 146 lit. f) din Constituție, art. 37 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și art. 3 din Legea nr. 370/2004] nu există nicio corespondență, textele invocate fiind, de fapt, reglementări generale, de principiu, și nu dispoziții privind competența și atribuțiile concrete ale CCR cu privire la procesul electoral de alegere a Președintelui României, acestea regăsindu-se în alte prevederi ale Legii nr. 370/2004.
În speță, anularea alegerilor poate fi dispusă de CCR, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, doar:
a. la cererea motivată și însoțită de dovezi a anumitor subiecte de sezină;
b. într-un termen de cel mult trei zile de la închiderea votării;
c. în cazul în care votarea și stabilirea rezultatului au avut loc prin fraudă, de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Adoptând o hotărâre de anulare a unui proces electoral, în baza altor texte decât cel prin care i se încredințează această competență și i se conferă această atribuție și fără ca vreuna dintre condițiile cumulative prevăzute de lege să fi fost îndeplinită, CCR s-a plasat, în mod evident, în afara competenței și a atribuțiilor ei, astfel încât hotărârea în cauză nu se poate bucura de caracter general obligatoriu și de putere juridică pentru viitor, fiind un simplu act administrativ, supus cenzurii de legalitate a instanței competente conform Legii nr. 554/2004.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.