Foto: euobserver.com
La data de 15.04.2022, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept împreună cu 28 avocati, 2 juristi și 1 medic a sesizat Avocatul Poporului că, odată cu adoptarea Legii nr. 13/2008 de ratificare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul României a încălcat supremația Constituției României, a independenței și suveranității naționale a poporului român, ceea ce:
- a creat o stare de insecuritate juridică pentru toți cetățenii României în urma pronunțării de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a: Hotărârii din 18 mai 2021, Asociația „Forumul judecătorilor din România” și alții, C‑83/19, C‑127/19, C‑195/19, C‑291/19, C‑355/19 și C‑397/19; Hotărârii din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții, C‑357/19, C‑379/19, C‑547/19, C‑811/19 și C‑840/19; Hotărârii din 22 februarie 2022, RS, C‑430/21;
- a creat pericolul ca cetățenii României să fie obligați să respecte dispozițiile unor acorduri încheiate de Uniunea Europeană care pot fi în contradicție cu Constituția României, fără posibilitatea efectuării de către Curtea Constituțională a efectuării controlului de constituționalitate al respectivelor acorduri internaționale;
- a interzis accesul la instanță în mod eficient și eficace a cetățenilor României cu privire la deciziile instituțiilor Uniunii Europene care îi afectează, dar nu îi indică ca și destinatari
și i-au solicitat Avocatului Poporului ca, în exercitarea atribuțiilor care îi revin, să sesizeze Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 13/2008 și a Tratatului de la Lisabona care face corp comun cu aceasta, pentru stoparea stării de insecuritate juridică, încălcării drepturilor și libertăților cetățenilor Români și înlăturării stării de pericol apărută.
Orice angajament (act de aderare sau act de adoptare/semnare) prin care tratatele constitutive ale UE urmau să devină opozabile României și aplicabile în România nu putea fi ratificat de Parlamentul român în măsura în care ele ar fi contravenit Constituției naționale.
În situația în care un singur text sau mai multe texte ale acestor tratate ar putea fi interpretate ca anulând, fie și numai în parte, în mod direct sau în procesul punerii lor în executare, cu caracter imediat sau eventual, independența și suveranitatea României, prin așezarea lor deasupra Constituției naționale, negând identitatea națională a ordinii de drept românești și statuând supremația ordinii de drept a UE în raport cu ordinea constituțională a României, ratificarea tratatelor în discuție este neconstituțională.
De aceea, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR cerându-i verificarea constituționalității legii de ratificare a Tratatului de la Lisabona cu toate anexele sale. În acest context, CCR trebuie să stabilească dacă vreo prevedere a instrumentelor ratificate dispune sau poate fi interpretată ca dispunând:
- înlăturarea supremației Constituției României în ordinea de drept românească și subordonarea Constituției României dreptului UE;
- negarea competenței CCR de a controla constituționalitatea tuturor actelor normative cu putere de lege aplicabile pe teritoriul României și opozabile statului român, inclusiv cele adoptate în procesul legislativ al UE și cărora România s-a angajat să le confere atât statut național cât și prioritate în raport cu legislația internă infraconstituțională. În situația în care CCR ar constata că aceste ipoteze se verifică, ar urma să dispună, cu putere general obligatorie și pentru viitor, desființarea legii de ratificare a tratatului de la Lisabona.
De asemenea, se impune ca Avocatul Poporului să ridice excepția de neconstituționalitate cu privire la viciile de procedură ivite în procesul de ratificare, ceea ce impune reluarea acestui proces, eventual după renegocierea textelor cu vicii de neconstituționalitate de fond. În acest context, atragem atenția asupra faptului că legea de ratificare a Tratatului de la Lisabona se referă la o versiune în limba română rezultată din traducerea inexactă a textului original, negociat și redactat în limba engleză (ex cuvântul englez "primacy” este tradus în română prin "supremație”, în loc de "prioritate”, așa cum era corect), ceea ce face ca raporturile dintre România și UE să aibă un conținut diferit de cele ale celorlalte state membre ale UE, fapt care în sine contravine cu principiile de bază ale uniunii.
Considerăm că intervenția Avocatului Poporului, precum și clarificarea situației de către CCR sunt absolut necesare și urgente. În lipsa acestora, însăși statalitatea României, independența și suveranitatea ei sunt în pericol.
Sesizarea transmisă Avocatului Poporului.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum și al exercitării în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene.
NOTA BENE : Constituția a fost revizuită in anul 2003 ( un an înaintea aderării ), pe cale de consecință , unii au fost informați / știau despre ceea ce urma să se întâmple ulterior în cadrul Uniunii, repectiv, cedare unor drepturi naționale în favoarea 'dreptului comunitar '. Observație : la data referendumului nimeni nu a sesizat prevederile acestui articol, și mai ales consecințele sale. In topic : nu cred că Avocatul Popotului va achiesa la acest demers iar CCR ar putea incrimina tardivitatea sau cel al lucrului judecat cu referire la adoptarea Constituție prin referendum ('vocea poporului') . Nu se cunosc prea multe detalii ( la nivelul cetățeanului) despre ce au validat prin semnătura lor reprezentanți noștri în cadrul instituțiilor europene de-a lungul timpului .