Simplu. Cu promovarea de proiecte de legi de către parlamentarii care au și calitatea de avocați, erijându-se, astfel, în ”vocea avocaturii”, fără ca proiectele de legi să fie puse în dezbaterea avocaților și fără să fie însoțite de un studiu de impact real. 

Avocații au propriul sistem de pensii, reglementat de Legea nr. 72/2016. 

Avocații primesc pensie de la propriul sistem de pensii la care au cotizat (separat de sistemul de pensii de stat), în funcție de cât au cotizat. 

Anul 2023 fiind an electoral pentru avocați, s-au depus proiecte de legi către parlamentarii care aveau și calitatea de avocați pentru ca ei sau ai lor prieteni să se poată lăuda cu aceste legi în campania electorală. 

Unul dintre aceste proiecte de lege a fost ”Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților” (https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L76&an_cls=2023) 

La data de data de 20.12.2022, acest proiect de lege a fost înregistrat la Senat sub nr. L76/2023, fiind INIȚIAT de parlamentarii: FENECHIU CĂTĂLIN-DANIEL - senator PNL (VICEPREȘEDINTE AL UNBR în anul 2022, care reprezenta Baroul București în UNBR, dar anul acesta nu a mai candidat și nu a mai fost ales de avocații din Baroul București delegat la Congresul avocaților, dar în virtutea vechiului mandat a fost reales membru al Consiliului UNBR, membru al Comisiei Permanente a UNBR și  vicepreședinte al UNBR tot ca reprezentant al Baroului București), NICULESCU-ȚÂGÂRLAȘ CRISTIAN-AUGUSTIN - senator PNL (ales anul acesta ca membru al Consiliului UNBR), Badea Viorel-Riceard - senator PNL; Bica Dănuț - senator PNL; Bîca Iulian-Mihail - senator PNL; Bourceanu Septimiu-Sebastian - senator PNL; Bumb Sorin-Ioan - senator PNL; Cazanciuc Robert-Marius - senator PSD; Chirteș Ioan-Cristian - senator PNL;; Guran Virgil - senator PNL; Moș Patricia Simina Arina - senator PNL; Scarlat George - senator PNL; Cupșa Ioan - deputat PNL; Hajdu Gábor - deputat UDMR; Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina - deputat PSD. 

La data propunerii acestui proiect de lege, art. 37 alin. (1) din Legea nr. 72/2016 avea următorul conținut: ” Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraților CARE AU DEPĂȘIT CU CEL PUȚIN 5 ANI STAGIUL COMPLET DE COTIZARE realizat numai în profesia de avocat.”

Art. 29 din Legea nr. 72/2016 prevede:

”(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

(2) Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creșterea vârstei de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1.”

Potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 72/2016, în mai 2001, vârsta standard de pensionare pentru femei era de 57 ani, iar pentru bărbați 62 ani, aceasta urmând a crește treptat până la vârsta de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Astfel, pentru bărbați vârsta standard de pensionare a ajuns la 65 ani în luna mai 2015, iar PENTRU FEMEI se va ajunge la vârsta standard de pensionare de 65 ani ABIA ÎN IANUARIE 2035. 

Art. 31 din Legea nr. 72/2016:

”(1) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

(2) Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza prin creșterea acestuia conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 1.”

Se poate observa astfel că atingerea stagiului complet de cotizare de 35 ani se face tot treptat, conform aceleiași anexe nr. 1, bărbații trebuind să aibă stagiul minim de cotizare de 35 ani începând cu luna mai 2005, iar femeile urmând să atingă acest stagiu minim de cotizare în anul 2035. 

Prin proiectul de lege care a devenit Legea nr. 249/2023, invocându-se în expunerea de motive că este necesar să fie posibilă pensionarea anticipată la vârsta de 60 ani (fără a se face distincție între femei și bărbați) și s-a eliminat din conținutul art. 37 alin. 1 din Legea nr. 72/2016 condiția ca stagiul complet de cotizare să fie depășit cu cel puțin 5 ani pentru ca avocatul să poată beneficia de pensie anticipată, art. 37 alin 1 din Legea nr. 72/2016 având următorul conținut: 

”Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraților care au realizat stagiul complet de cotizare numai în profesia de avocat.”

În expunerea de motive s-a invocat că ”modificările vor induce în sistemul de pensii al avocaților O CHELTUIALĂ SUPLIMENTARĂ care trebuie estimată pentru a se cunoaște influența reală asupra ratei de finanțare”.

Totodată, în expunerea de motive s-a invocat că în cadrul unor scenarii estimative în aceea ce privește aplicarea prevederilor din propunerea legislativă realizate de Casa de Asigurări a avocaților din România, ”cu privire la reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani, vârstă minimă 60 ani, pentru un stagiu de cotizare de 37 ani DIFERENȚA RATEI DE FINANȚARE ESTE DE 0,88%, iar pentru un stagiu de 35 ani, de 1,48%”, FĂRĂ A SE MENȚIONA CĂ SISTEMUL DE PENSII AL AVOCAȚILOR ESTE SUBFINANȚAT, RATA DE FINANȚARE FIIND SUB 100% și FĂRĂ A SE MENȚIOONA CĂ PROCENTELE DE 0,88%, RESPECTIV 1,48% VOR CREȘTE SUBFINANȚAREA SISTEMULUI DE PENSII AL AVOCAȚILOR.

Influențele asupra ratei de finanțare prezentate în Expunerea de motive sunt, de altfel, și neconforme realității. Aceasta deoarece în Raportul de Activitate al Casei de Asigurări a Avocaților pe anul 2022, pag 8-9,  (https://www.unbr.ro/.../Raport-C.A.A.-pe-anul-2022...) se arată că estimările care s-au făcut privind impactul asupra sistemului de pensii în cazul posibilității pensionării anticipate la vârsta de 60 ani, conduc la o majorare a cheltuielilor anuale cu pensiile viitoare de maxim 1,9% și O INFLUENȚĂ ASUPRA RATEI DE FINANȚARE DE MAXIM 1,5%.

Mai mult, conform Raportului de evaluare actuarială din aprilie 2023 (anexă la Raportul de Activitate al Casei de Asigurări a Avocaților pe anul 2022), luându-se în considerare ”majorare a valorii cotei de contribuție totală a sistemului, după cum urmează: 12% pentru anul 2022, 13% pentru anul 2023, 14% pentru anul 2024, cat si noile procente de distributie a acestei cote, respectiv directionarea unei valori de 90% din cota totala de contributie catre Fondului de Pensii”, SISTEMUL DE PENSII AL AVOCAȚILOR ESTE SUBFINANȚAT, RATA DE FINANȚARE FIIND DE 94,42%, RATA DE SUBFINANȚARE FIIND DE 5,58% (100% - 94,42%). 

PUNEREA ÎN APLICAREA A DISPOZIȚIILOR art. 37 alin 1 din Legea nr. 72/2016, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 249/2023, CONDUCE LA CREȘTEREA GRADULUI DE SUBFINANȚARE A SISTEMULUI DE PENSII AL AVOCAȚILOR CU 1,5%, RATA DE SUBFINANȚARE DEVENIND ASTFEL DE 7,08%, CEEA CE POATE CONDUCE LA UN COLAPS AL SISTEMULUI DE PENSII AL AVOCAȚILOR. 

Această rată de subfinanțare este în realitate și mai mare, ca urmare a faptului că la data intrării în vigoare a Legii nr. 249/2023 (iulie 2023), conform anexei nr. 1 la Legea nr. 72/2016, vârsta standard de pensionare pentru femei era de 62 ani și 1 lună (nu 65 ani), femeile putând ieși anticipat la pensie la vârsta de 57 ani și 1 lună, sub vârsta de 60 ani luată în calcul pentru estimarea impactului modificării legislative asupra sistemului de pensii al avocaților.

Se poate observa astfel că în condițiile în care în mod constant, pentru perioada 2022- 2024  a crescut cota de contribuție a avocaților la sistemul proprii de pensii cu câte 1% în fiecare an, nu s-a ajuns la o rată de finanțare integrală a sistemului de pensii al avocaților, iar modificarea art. 37 alin 1 din Legea nr.  72/2016 crește gradul de subfinanțare al sistemului de pensii, punerea în aplicare a Legii nr. 249/2023 poate să conducă la un colaps al sistemului de pensii al avocaților. 

Dintre Filialele Casei de Asigurări a Avocaților din România, numai două filiale au o rată de finanțare integrală a sistemului de pensii, respectiv Filiala București și Filiala Cluj, acestea susținând practic restul Filialelor care au un grad de finanțare mult sub 100%, punerea în aplicare a Legii nr. 249/2023 punând în pericol și șansele avocaților membri ai Baroului București și Baroului Cluj de a mai putea beneficia de pensia aferentă perioadei de cotizare. 

În aceste condiții, se impune, ca de urgență, să se solicite Guvernului României să adopte o Ordonanță de Urgență prin care să se modifice prevederile art. 37 alin 1 din Legea nr. 72/2016, astfel încât acesta să revină la forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 249/2023 pentru a se preîntâmpina un colaps al sistemului de pensii al avocaților, ca urmare a adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 249/2023 fără o analiză reală a impactului asupra sistemului de pensii al avocaților și fără ca proiectul de lege să fi fost propus de singurul organ de conducere al avocaților cu atribuții în acest sens, respectiv Congresul Avocaților, conform art. 63 alin 1 lit. d) din Legea nr. 51/1995.

Cu toate că a fost dat aviz negativ de către Consiliul Economic și Social cu privire la proiectul de lege care a devenit Legea nr. 249/2023, motivat de faptul că ”o schimbare privind drepturile și obligațiile celor care exercită o profesie liberală cum este cea de avocat, este normal să survină ca inițiativă acelor care o practică și nu ca urmare a intervenției unor organe de stat din afara Uniunii Naționale a Barourilor din România. O astfel de modificare trebuie corelată cu modificări ale statutului profesiei de avocat și să fie propusă cu acordul celor implicați, conform standardelor care reglementează această profesie. Totodată, se observă că modificările propuse nu sunt de interes general, ci vizează unele drepturi ale avocaților, ceea ce întărește opinia expusă anterior”, Parlamentul a ignorat acest aviz negativ al Consiliului Economic și Social, precum și motivele invocate. 

PENTRU STOPAREA IMPACTULUI NEGATIV AL LEGII NR. 249/2023 ASUPRA SISTEMULUI DE PENSII AL AVOCAȚILOR ȘI, ÎN SPECIAL, AL DREPTULUI LA PENSIE AL AVOCAȚILOR DIN BAROUL BUCUREȘTI, SE IMPUNE CA, DE URGENȚĂ, NOUL DECAN AL BAROULUI BUCUREȘTI SĂ ÎNTREPRINDĂ MĂSURILE NECESARE PENTRU ELIMINAREA ACESTORA. 

Mai mult, ca urmare a faptului că în continuare, SENATORUL DANIEL FENECHIU ÎMPREUNĂ CU ALȚI PARLAMENTARI (care au și calitatea de avocat) intenționează să inițieze proiecte de lege care afectează profesia de avocat (inclusiv O NOUA LEGE A AVOCATURII, o noua lege a expertizei judiciare, o lege de a permite tinerelor mame exercitarea profesiei cu posibilitatea incasarii indemnizatiei pe perioada concediului de crestere a copilului: https://www.luju.ro/intalnire-mj-piccj-unbr... ), FĂRĂ A FI PUSE ÎN DEZBATEREA AVOCAȚILOR, SE IMPUNE CA NOUL DECAN AL BAROULUI BUCUREȘTI SĂ ÎNTREPRINDĂ DEMERSURILE NECESARE PENTRU A STOPA ASTFEL DE INIȚIATIVE CARE NU PROVIN DE LA CORPUL PROFESIONAL, CARE NU SUNT PUSE ÎN DEZBATEREA AVOCAȚILOR ȘI FĂRĂ SĂ FIE PROPUSE DE SINGURUL ORGAN DE CONDUERE ABILITAT POTRIVIT ART 63 ALIN 1 LIT D) DIN Legea NR. 51/1995 (Congresul Avocaților), PNETRU A PREÎNTÂMPINA UN IMPACT DEVASTATOR ASUPRA PROFESIEI DE AVOCAT ȘI O REVOLTĂ ÎN RÂNDUL AVOCAȚILOR DIN ROMÂNIA. 

1. să solicite Guvernului României adoptarea unei Ordonanță de Urgență prin care art. 37 alin. 1 din Legea nr. 72/2016 să fie modificat și să revină la forma anterioară adoptării Legii nr. 249/2023, respectiv să aibă următorul conținut ”Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraților care au depășit cu cel puțin 5 ani stagiul complet de cotizare realizat numai în profesia de avocat”, pentru a nu ajunge în colaps sistemul de pensii al avocaților;

 

2. să informeze Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Senatul României și Camera Deputaților cu privire la dispozițiile Legii nr. 51/1995 potrivit cărora Congresul Avocaților este singurul organ de conducere al avocaturii care poate să facă propuneri autorităților cu drept de inițiativă legislativă privind profesia de avocat (art. 63 alin. 1 lit. d din Legea nr. 51/1995);

 

3. să solicite UNBR (ca autoritate publică de reglementare în domeniul avocaturii) ca orice proiect de act normativ (fie proiect de lege sau proiect de modificare a Statutului profesiei de avocat care sunt de competența aprobării Congresului Avocaților, fie orice alt act normativ cu aplicabilitate generală) să fie elaborat cu respectarea normelor de tehnică legislativă reglementate de legea nr. 24/2000, precum și a normelor privind transparența decizională reglementate de Legea nr. 52/2003.