

1. Proiectul de lege PLX 145/2023 nu are nicio treabă cu o lege de prevenție.
2. Există deja norme în legislația deja în vigoare, deci se creează un paralelism legislativ.
3. Efectul acestui proiect de lege este numai acela de a stabili nenumarate criterii conform cărora copiii sa fie considerați cu risc de separare (indicate la art 4 si 5 din proiect), care probabil determină ca pentru circa 70% dintre copii să fie aplicabil un astfel de criteriu.
4. Dacă unui copil îi este aplicabil un astfel d e criteriu, el este introdus în baza de date numită Observatorul Copilului, bază de date care este o sub-bază a bazei de date SINA (Sistemul informatic Național pentru Adopție),
5. Nu are nicio relevanță dacă în urma evaluării unui copil de către serviciul public de asistență socială se ajunge la concluzia că nu este necesar un plan de servicii sociale pentru asigurarea nevoilor copilului, copilul este înregistrat oricum în baza de date pentru simplul fapt că îndeplinește un criteriu de risc.
6. Dacă nu este înregistrat în baza de date, este contravenție (art 23 alin 1 lit c din proiect).
7. Chiar pentru copiii pentru care s-ar constata, în urma evaluării, că este necesar un plan de servicii sociale, un astfel de plan este numai ipotetic, pe hârtie, deoarece destinația finanțărilor pentru programele de prevenire a separării copilului (prev. la art 22 alin 2 din proiect) NU acoperă toate serviciile prevăzute la art 7, care se pot regăsi în planul de servicii întocmit.
DECI: proiectul de lege nu are nicio treabă cu prevenția!
Singurul scop real și de impact al acestui proiect, dacă devine lege, este acela de a stabili cât mai multe criterii pentru încadrarea copiilor în copii cu risc de separare, și toți acești copii să fie înscriși într-o bază de date (un sistem electronic numit Observatorul Copilului), bază de date care este o sub-bază (un subsistem) al SINA (Sistemul Informatic National pentru Adoptii).
Acest proiect trebuie respins de către Camera Deputatilor!
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 652 din 30 iunie 2022.
În vigoare de la 03 iulie 2022
In conditiile in care exista norme in legislatia deja in vigoare pentru protejare persoanelor aflate in situatii de vulnerabilitate, aceasta lege porneste de la premiza ca exista o categorie privilegiata.
Daca la nivel local deja exista aceste informatii ce mai conteaza daca toate informatiile sunt colectate si stocate intr-o singura baza de date?
Cred, ceea ce pana in prezent s-a facut la nivel local, in baza legislatiei in vigoare ... s-a facut pe principiul nediscriminarii. Desi pare ca criteriile analizeaza situatia financiara a familiei, in urma colectarii si analizarii informatiile, se pot stabili situatii de vulnerabilitate si pe alte criterii ce nu tin de situatia financiara.
Observatorul Copilului este cel care identifica situatii de vulnerabilitate. De ce sa identifice daca sunt identificate la nivel local? Acest proces de colectare, stocare, analizare si procesare... banuiesc ca nu se va face doar pe informatiile existente, institutiile locale vor colecta informatii mai "precise", targetate... este un proces de etichetare.
Aceasta lege nu va oferi un beneficiu direct, palpabil, beneficiarii nu vor primi bani mai multi decat se ofera chiar daca acest sistem de segmentare nu exista, ba chiar se iau, fiind vorba doar despre un sistem de birocratie.
Etichetare, segmentare, analiza ... asta e problema si in tari precum Germania. Se porneste de la premisa ca, daca parintii sunt someri, si copii sunt intr-o situatie de risc si au nevoie de ajutor. Cu timpul, se constanta ca majoritatea parintilor someri au anume caracteristica, ceva in plus sau in minus... astfel, incep sa se adauge mai multe criterii pentru identificarea unor situatii, nu mai conteaza daca sunt someri sau nu, pot fi miliardari, daca au o anumita caracteristica pot fi considerati un pericol pentru copil.
De unde se vor gasi atatea resurse umane pentru a studia si identifica situatii de vulnerabilitate? Nu ar fi decat o frectie pe picior de lemn. Asta numai daca nu cumva acest "Observator National al Copilului" ar fi programat folosind tehnologii avansate de automatizare, precum inteligenta artificiala. Nu cunosc exact, dar fiind o tehnologie noua, banuiesc ca nu exista legislatie care sa reglementeze diverse aspecte ale acestei tehnologii.