Într-un interviu exploziv, la mai puțin de o săptămână de la demisia sa, fostul consilier al lui Zelenski și șef al propagandei de la Kiev anunță catastrofa pentru țara sa.
În acest interviu el afirmă nu doar că Ucraina are foarte mici șanse să câștige războiul, dar și că ar putea să dispară ca țară.
„Acum sunt o persoană neoficială, pot să spun ce vreau”, declară Arestovici. După care continuă:
„Dacă lumea crede că vom câștiga războiul cu siguranță, eu vreau să spun că este foarte puțin probabil. Din 14 ianuarie, nu mai este așa.”
Și fostul consilier prezidențial adaugă:
„Ce credeți, că declarația făcută de președintele Duda al Poloniei despre lunile decisive (care urmează) și că nu se știe dacă Ucraina va supraviețui ca țară, au fost doar niște vorbe în vânt sau spunea despre asta pe baza unor informații?”
În 14 ianuarie, data pe care Arestovici și o serie de experți militari o consideră un moment de cotitură al războiului, trupele ruse au cucerit orașul strategic Soledar, care a deschis calea unei ofensive ample spre vest.
De atunci, rușii au înregistrat victorii pe toată linia frontului.
Tot pe 14 ianuarie a avut loc și tragedia din orașul Dnepr, când o rachetă rusească a căzut peste un bloc de locuințe, ucigând câteva zeci de persoane.
Arestovici a dezvăluit că la originea catastrofei s-a aflat o eroare a antiaerianei ucrainene, care a lovit racheta rusă în timp ce se afla deja deasupra orașului și deviindu-i traiectoria.
Din cauza acestei declarații care contrazicea flagrant discursul Kievului – că rușii sunt vinovați -, consilierul prezidențial a fost forțat să demisioneze.
De atunci, au urmat mai multe evenimente care indică apariția unor fisuri în cercul de putere de la Kiev și lupte interne la vârf.
Chiar interviul de sâmbătă al lui Arestovici este un indiciu al frământărilor mari care au loc în sânul regimului Zelenski.
Este pentru prima dată când un personaj important de la Kiev contrazice discursul triumfalist al puterii ucrainene, adoptat fără rețineri de liderii și presa din Occident.
Fost lucrător în serviciile secrete, fost șef al propagandei regimului de la Kiev și o adevărată eminență cenușie a acestuia, Arestovici este cu mult mai mult decât un fost consilier, frustrat pentru că a fost obligat să demisioneze în urma unei gafe.
(Nici măcar nu este sigur că declarația sa despre eroarea antiaerienei ucrainene a fost o gafă și dacă ea nu făcea cumva jocurile unuia din cercurile de interese de la Kiev.)
Înainte de începutul războiului, Arestovici era văzut ca un viitor lider – premier sau chiar președinte. Deci un posibil rival pentru Zelenski.
În ceea ce privește declarațiile sale explozive de sâmbătă, trebuie precizat că Arestovici nu se lansează aiurea în profeții fără bază.
Într-un interviu din 2019, dat înainte de alegerea lui Zelenski, el avertiza cu o halucinantă seninătate că prețul intrării Ucrainei în NATO este un „război major” cu Rusia.
Reporter: Dacă Ucraina dorește să intre în NATO, putem vorbi despre niște termene privind sfârșitul războiului (din Donbas)?
Arestovici: Dimpotrivă, va duce probabil la o operațiune militară masivă a Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece rușii vor trebui să ne distrugă infrastructura, să devasteze tot teritoriul astfel încât (NATO) să nu ne mai dorească...
R: Deci Rusia poate ajunge la o confruntare directă cu NATO?
A: Nu, nu cu NATO. Nu o să reușim (să intrăm în NATO înainte de invazia Rusiei). Ei (rușii) trebuie să o facă înainte ca noi să intrăm în NATO, astfel încât NATO să nu mai fie interesați de noi. Nu ar mai fi interesați din cauza devastării. Cu o probabilitate de 99,99%, prețul intrării noastre în NATO este un război major cu Rusia. Iar dacă nu intrăm în NATO, ne așteaptă o ocupare de către Rusia în următorii 10 sau 12 ani. Aceasta este răscrucea noastră. Acum, haideți să votăm cu Zelenski...
R: Deci, care dintre cele două perspective este mai bună?
A: Evident, un mare război cu Rusia. Și intrarea noastră în NATO pe baza victoriei împotriva Rusiei.
În continuarea acelui senzațional interviu din 2019, Arestovici face și previziuni extrem de exacte despre modul în care se va derula războiul cu Rusia. Inclusiv faptul că Moscova va numi invazia „operațiune specială militară” și când va avea loc aceasta.
R: Ce poate însemna un război major cu Rusia?
A: Operațiuni aeriene ofensive, un atac al armatei ruse (terestre) pe care o au masată la frontieră, asediul asupra Kievului, tentativa de a încercui armata ucraineană lângă Donețk, atacuri din Belarus, proclamarea de noi republici populare, diversiuni, atacuri asupra unor obiective cheie de infrastructură, atacuri aeriene. Pe scurt, un război adevărat. Iar probabilitatea lui este de 99%.
R: Când?
A: Anii cei mai critici sunt 2020 până în 2022.
Interviul a fost acordat înainte de alegerea lui Zelenski ca președinte, de unde rezultă că războiul a făcut parte de la bun început din „mandatul” echipei din spatele președintelui-actor.
Mai mult, faptul că, de la alegerea lui Zelenski, în mai 2019, până la invazia Rusiei, din februarie 2022, Statele Unite și NATO au încurajat permanent intenția de aderare a Ucrainei demonstrează în mod clar că războiul a fost planificat și asumat de Occident.
„Cu o probabilitate de 99%”, cum recunoștea Arestovici cu răceală.
Faptul că războiul era planificat să înceapă exact în perioada „plandemiei” dovedește (dacă mai era nevoie) că ambele fac parte din același scenariu al Marii Resetări.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.