Sunt tot mai multe semne că Partidul Comunist Chinez se mobilizează pentru război.
Odată cu erodarea progresivă a logicii strategice bazate pe doctrina militară a descurajării reciproce între super-puteri, China pare a se pregăti și ea de război.
Și nu de orice fel de război, ci de unul modern, inclusiv nuclear, cyber, spațial, meteorologic, de generația a cincea sau de alt tip...
Astfel, analiștii interpretează atacul cu lasere chinezești din Hawaii drept încă un avertisment că ne-am apropia de un război global.
Pe 28 ianuarie telescopul Subaru din Hawaii filma și difuza imagini cu raze laser verzi care atingeau vulcanul Mauna Kea. Laserele nu erau, cum s-a crezut inițial, de la un satelit NASA, ci puteau proveni dintr-o singură sursă: satelitul chinez Daqi-1/AEMS.
Ce motivație avea China să proiecteze lasere pe un vulcan adormit din Hawaii?
Experții spun că, în mod cert, motivele erau și de natură militară, nu doar civilă.
Cu siguranță satelitul chinez nu măsura poluarea, cum s-a pretins; greu de crezut că chinezii – cei mai mari poluatori ai planetei – devin brusc interesați de poluanți și încep să strângă date de mediu tocmai dintr-un stat american din Pacific, nici cel mai industrializat, nici cel mai poluat.
Nu e vorba de interesul oamenilor de știință chinezi față de calitatea aerului din Hawaii, spune Richard Fisher (International Assessment and Strategy Center – Virginia), ci o ilustrare a caracterului dublu al programului spațial chinez. Satelitul Daqi-1 folosește laserul verde pentru a cerceta mediul și gazele cu efect de seră, dar datele despre densitatea atmosferică și vremea nefavorabilă pot fi folosite și de noile aeronave chineze hipersonice. Aceste platforme de arme „de categorie grea” au nevoie de măsurători meteorologice precise pentru ca focoasele să-și atingă ținta.
Datele de mediu au aplicații militare clare. „Satelitul Daqi-1 urmărea probabil mișcările submarinelor americane de la punctul de pornire până în zona Indo-Pacific. Nu putem exclude că azi capacitățile anti-submarin tot mai sofisticate ale Chinei sunt o amenințare pentru submarinele americane în operațiuni”, spune Brandon Weichert, autorul cărții Winning Space: How America Remains a Superpower.
„Lasere avansate plasate pe orbită pot scana adâncul oceanelor pentru a localiza și urmări submarine americane ce se mișcă tăcute la mare adâncime.”
Asta înseamnă că platformele submarine (SSBN) din clasa Ohio, așa-zis „nedetectabile”, ar putea deveni de fapt ușor detectabile de către chinezi (și nu numai).
Dotate fiecare cu până la 20 de rachete balistice nucleare (SLBM) Trident II, de tip MIRV (vehicul purtător de ogive nucleare multiple, cu ținte independente, cu reintrare în atmosferă), cele 14 submarine cu propulsie nucleară din această clasă formează prima din cele trei componente ale formidabilei Triade Nucleare americane (forța SUA de descurajare nucleară) – cea maritimă.
Și Fisher notează că laserele verzi se pot folosi pentru a observa fundul mării:
„Nu este exclus ca China să fi reușit să dezvolte lasere verzi compacte puternice pentru a monitoriza fundul mării și a efectua din spațiu misiuni anti-submarin și anti-mine.”
Tot pe 28 ianuarie – coincidență? –, balonul de spionaj chinezesc a intrat în spațiul aerian al statului Alaska. În timpul zborului de opt zile peste SUA și Canada, echipamentul de supraveghere purtat de dirijabil a putut observa două „picioare” ale Triadei. Balonul a trecut peste 48 de state americane, până pe 4 februarie când a fost doborât de un F-22 al Forțelor Aeriene SUA.
El a monitorizat, printre altele, bazele Air Force din Malmstrom (Montana), FE Warren (Wyoming) și Minot (North Dakota), care găzduiesc toate cele 400 de ICBM-uri (rachete balistice intercontinentale) Minuteman III ale SUA. Este a doua componentă a Triadei Nucleare – cea terestră.
De asemenea, balonul a trecut peste baza Whiteman (Missouri) a forțelor aeriene, sediul flotei de bombardiere B-2 cu capacitate nucleară. Cele 20 de aeronave stealth multirol B-2A Spirit (planificate a fi înlocuite de B-21 Raider începând cu 2025) formează a treia componentă a Triadei Nucleare (împreună cu cele 46 de bombardiere grele B-52H Stratofortress, cu rază lungă de acțiune, planificate să rămână în dotare până după 2040) – cea aeriană.
Și mai îngrijorător, aparatul-spion a zburat pe deasupra bazei aeriene Offutt, sediul Comandamentului Strategic care are autoritate asupra întregului dispozitiv nuclear american.
Această rută sugerează că China strânge informații în vederea unei eventuale prime sau a doua lovituri asupra armelor nucleare americane.
Adăugați la asta sateliții cu lasere verzi care au colectat date atmosferice utile pentru o eventuală lovitură aplicată de un vehicul hipersonic glisant în Hawaii, dar și cu potențial de a detecta submarine nucleare silențioase și a le urmări deplasările.
De ce Hawaii? Deoarece Pacificul este pentru China un spațiu cu importanță securitară majoră – spațiul ei de proximitate strategică, unde vrea să-și afirme puterea (eventual supremația) în următoarea perioadă.
Statul american Hawaii are relevanță militară majoră în ambițiile Chinei privind Taiwanul. În Hawaii sunt 11 baze militare americane, precum și sediul Comandamentului Pacific al SUA (USPACOM – United States Pacific Command).
Americanii au toate motivele să fie alarmați.
După balonul spion, alte trei „obiecte” au trecut prin spațiul aerian nord-american. Deși doborâte, originea lor rămâne un mister.
„China folosește noile tehnologii în moduri neconvenționale”, spune Weichert. „E începutul unui program mult mai invaziv de monitorizare a armatei americane pentru a-și actualiza informațiile despre capabilități și intenții.”
Realitatea este că aceste intruziuni au prins Pentagonul cu garda jos. Abia după ce balonul chinez a intrat în spațiul aerian al SUA, Pentagonul a analizat datele radar colectate anterior și și-a dat seama că au mai avut loc asemenea penetrări și în anii precedenți.
„Americanii sunt total depășiți”, spune Weichert. „Lipsa unui răspuns decisiv și coordonat la aceste amenințări din partea noastră – sau înclinația de a mușamaliza aceste evenimente – ne-a redus capacitatea de descurajare, încât acum China crede că poate face așa ceva fără nici o consecință.”
Chiar dacă riscurile nu sunt iminente și nimeni n-a fost ars de laserele chineze pe 28 ianuarie în Hawaii, ar fi greșit să credem că ele au fost complet inofensive sau benigne.
Oare bate la ușă Marele Război Global?
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
oh...apropos: care sateliti ? (set-a-light?)
Chinezii mai rezistau în sud, având o flotă impresionantă, extrem de avansată pentru acea vreme. De fapt China era atunci o mare putere navală. Mongolii în schimb n-aveau flotă, unica lor experiență pe apă fusese până atunci să treacă un fluviu pe plute rudimentare și piei de animal umflate cu aer. Și totuși Kubilai reușește să-și construiască rapid o flotă redutabilă.
În 1275 mongolii ajung, în marșul lor spre sudul Chinei, la fluviul Yangzi. Chinezii dinastiei Song de Sud pierd bătălii terestre una după alta.
Urmează în 1279 bătălia navală de la Yaishan (sau Yamen), unde mongolii instituie o blocadă, după care flota mongolă o distruge pe cea chineză de 10 ori mai mare. De observat că ambele flote sunt conduse de amirali chinezi numiți Zhang (Zhang Shijie pentru Song și Zhang Hongfan trecut în tabăra mongolă).
Ultimul împărat al dinastiei Song (copil) moare înecat în acea bătălie; cucerirea Chinei era încheiată.
Dinastia mongolă Yuan va stăpâni China aproape un secol, confruntându-se însă cu rezistența acerbă a elitelor confucianiste, nenumărate revolte populare, molime, inundații, foamete și ierni extrem de aspre. Rivalitățile interne, răscoala din Tibet și atacurile la granițele din vest („Pax Mongolica” începea să se prăbușească), precum și înfrângerile externe din Japonia și Asia de Sud-est, contribuie la declinul dinastiei mongole. Urmarea: revoltele culminează cu răscoala condusă de Zhu Yuanzhang, care în 1368 se declară împărat al Chinei, fondând dinastia Ming („Luminoasă”). Au urmat dinastia Qing, Republica (1911) și regimul comunist (din 1949).
Azi Mongolia este o țărișoară relativ neînsemnată, în timp ce China e o superputere globală. Poate că cinci milenii de istorie, așa cum e reflectată în minuțioasele cronici chineze clasice, nu sunt chiar irelevante.
Găsesc istoria de mai sus relevantă pentru cazul de față.
Dv. aveți dreptate, d-le Kostas. E drum lung până la supremație asupra americanilor. Totuși, China are experiență milenară în luptele navale, chiar dacă nu în bătălii recente. Iar capacități militare își construiește în ritm amețitor.
De acord, China nu avea flotă de război în 1946. Dar avea una acum șapte secole, când în America erau doar pieile roșii.
De acord, armata chineză n-a luat parte la conflicte de 70 de ani. Dar a luptat în mii de războaie în cei 5000 de ani ai istoriei sale – și China există și azi.
China mai are nevoie de două decenii ca să lupte cu Statele Unite? Ținând cont de viteza cu care avansează China (dar și de viteza declinului american), s-ar putea ca cele 2 decenii să se reducă la câțiva ani.
De altfel, n-am spus că în momentul actual China ar fi deja „pregătită pentru un conflict deschis cu SUA”.
Am spus doar că se pregătește – ceea ce nu e același lucru.
Dar a subaprecia China ar fi o eroare, o spun cu toată convingerea.
Cât despre inepția că armele nucleare ar fi un „hoax”... Seriously?
Și care e unicul argument? Copilării debitate pe un site ca Bitchute?
Sigur, narațiunea oficială e că Pământul e rotund și se rotește în jurul Soarelui.
Hai s-o contestăm și să susținem că Pământul e plat și staționar.
E o aberație? Și totuși Bitchute susține teoria „Flat Earth” - că suntem pe o planetă plată.
Să fim serioși, domnule „Fără-Creier” (nu e o insultă, Dumneavoastră v-ați ales acest pseudonim).
Cititorii Active News sunt oameni serioși, nu înghit asemenea nerozii.
V-ați încheiat comentariul cu expresia „cu tot respectul”.
Dovediți însă că n-aveți nici un respect pentru cititorii Active News, servindu-le inepții de acest calibru.
Dimpotrivă, le jigniți inteligența cu asemenea trăznăi.
1) Daqi-1 este un satelit de monitorizare a mediului (Atmospheric Environment Monitoring Satellite) lansat pe 15 aprilie 2022 pentru a studia atmosfera Terrei. Are la bord un instrument LiDAR (Aerosol and Carbon Detection Lidar – ACDL).
https://en.wikipedia.org/wiki/Daqi-1
2) Daqi 1 (DQ 1) is Chinese atmospheric environment monitoring satellite.
It is equipped with 5 remote sensing instruments including atmospheric detection lidar, high-precision polarization scanner, multi-angle polarization imager, ultraviolet hyperspectral atmospheric composition detector and wide-field imaging spectrometer, which can greatly improve global carbon monitoring and atmospheric pollution monitoring ability. The satellite is similar to Gaofen 5 and is based on the SAST-5000B bus.
The instruments are:
• ACDL (Aerosol and Carbon dioxide Detection Lidar)
• DPC-II (Directional Polarimetric Camera)
• EMI-II (Environmental Trace Gas Monitoring Instrument)
• POSP (Particulate Observing Scanning Polarization)
• WSI (Wide Spectral Imager)
Aveți aici și o poză ca să vă convingeți că nu e balon ci satelit.
https://space.skyrocket.de/doc_sdat/daqi-1.htm
3) Alt site care confirmă că satelitul Daqi-1 a fost lansat cu o rachetă tip Long March 4C pe 15.04.2022.
https://www.spacelaunchschedule.com/launch/long-march-4c-daqi-1-aems/
4) Alt site ce confirmă lansarea Daqi-1 pe 15 aprilie 2022, din centrul de lansări sateliți Taiyuan (a 416-a lansare de rachete tip Long March).
https://everydayastronaut.com/tag/long-march-4c-daqi-1-aems/
Baloanele nu se lansează cu rachete Long March.
Deci e satelit, nu „balon”. Chiar credeți că aceste lucruri trec neobservate și puteți scrie orice năzbâtie despre ele?
O sumară verificare n-ar strica înainte să proliferați dezinformări.
Cât despre inepția că armele nucleare ar fi un „hoax”... Seriously? Și care e unicul argument? Copilării debitate într-un site ca Bitchute?
Haida de, domnule „fără creier”. Cititorii Active News sunt oameni serioși, nu merg după fente.
Daqi-1 nu este balon, ci satelit. Iată doar câteva referințe – și vă mulțumesc și Dumneavoastră, domnule Brainless (tradus „Fără creier” – aveți umor) că-mi dați ocazia să clarific și acest lucru:
1) Daqi-1 este un satelit de monitorizare a mediului (Atmospheric Environment Monitoring Satellite) lansat pe 15 aprilie 2022 pentru a studia atmosfera Terrei. Are la bord un instrument LiDAR (Aerosol and Carbon Detection Lidar – ACDL).
https://en.wikipedia.org/wiki/Daqi-1
2) Daqi 1 (DQ 1) is Chinese atmospheric environment monitoring satellite.
It is equipped with 5 remote sensing instruments including atmospheric detection lidar, high-precision polarization scanner, multi-angle polarization imager, ultraviolet hyperspectral atmospheric composition detector and wide-field imaging spectrometer, which can greatly improve global carbon monitoring and atmospheric pollution monitoring ability. The satellite is similar to Gaofen 5 and is based on the SAST-5000B bus.
The instruments are:
• ACDL (Aerosol and Carbon dioxide Detection Lidar)
• DPC-II (Directional Polarimetric Camera)
• EMI-II (Environmental Trace Gas Monitoring Instrument)
• POSP (Particulate Observing Scanning Polarization)
• WSI (Wide Spectral Imager)
Aveți aici și o poză ca să vă convingeți că nu e balon ci satelit.
https://space.skyrocket.de/doc_sdat/daqi-1.htm
3) Alt site care confirmă că satelitul Daqi-1 a fost lansat cu o rachetă tip Long March 4C pe 15.04.2022.
https://www.spacelaunchschedule.com/launch/long-march-4c-daqi-1-aems/
4) Alt site ce confirmă lansarea Daqi-1 pe 15 aprilie 2022, din centrul de lansări sateliți Taiyuan (a 416-a lansare de rachete tip Long March).
https://everydayastronaut.com/tag/long-march-4c-daqi-1-aems/
Baloanele nu se lansează cu rachete Long March.
Deci e satelit, nu „balon”. Chiar credeți că aceste lucruri trec neobservate și puteți scrie orice năzbâtie despre ele?
O sumară verificare n-ar strica înainte să proliferați dezinformări.
Vă declarați „fost jurnalist care avea prostul obicei să se informeze temeinic înainte de a scrie un articol si nu se temea să evite capcanele narațiunii oficiale cu orice risc”.
E limpede că aici nu v-ați informat nici măcar sumar, cu atât mai puțin „temeinic”.