Ucraina a fost de la bun început o afacere ruso-americană. Și așa va rămâne până la final, indiferent de cât de tare vor țipa Zelensky și aliații săi din Europa. Ultimii vor fi chemați la masă abia după ce Putin și Trump vor împărți prada.
Este cinic din partea Americii? Da. Este nedrept pentru ucraineni? Discutabil, dat fiind că l-au susținut pe Zelensky în toate acțiunile sinucigașe. Este perdant pentru Europa? Cu siguranță. Este o afacere bună pentru Rusia? Fără îndoială, dacă facem abstracție de zecile de mii de victime.
Tragem linie și mergem mai departe. Unde o vedem pe Ursula von der Leyen, pregătită să militarizeze Europa printr-o cursă a înarmării fără precedent. În următorii cinci ani, Uniunea va folosi 800 miliarde euro în plus pentru cheltuieli de apărare. Desigur, un nivel încă modest în comparație cu Statele Unite, care alocă aceeași bani într-un singur an.
Din cele 800 de miliarde ale programului ”ReArm Europe”, 150 de miliarde vor proveni din împrumuturi destinate achizițiilor comune de echipamente militare. Ne amintim că un model similar a fost folosit în pandemie, cu fonduri la discreția Ursulei von der Leyen. Restul de 650 de miliarde de euro ar urma să fie mobilizați prin creșterea cheltuielilor naționale pentru apărare cu 1,5% din PIB-ul fiecărui stat membru.
Redirecționarea unor sume imense din sectorul civil către înarmare are nevoie de sprijin popular. ”Rusia agresivă” rămâne un pretext care vinde bine. Este mult mai ușor să convingi parlamentele naționale să aloce bugete militare invocând tancurile rusești, decât ambițiile abstracte de federalizare ale Ursulei von der Leyen. Sau influența globală visată de Emmanuel Macron.
În realitate, pericolul rusesc a rămas la fel de mic ca cel de dinainte de februarie 2022. Dacă ne uităm la cifre, Kremlinul cheltuiește 7-8% din PIB pe apărare (față de 1,5-2% media UE), însă economia Rusiei este mult mai slabă (PIB de circa 2 trilioane dolari vs. 18 trilioane UE). Capacitatea Moscovei de a susține un război convențional pe termen lung împotriva NATO rămâne discutabilă, ceea ce sugerează că pericolul este voit exagerat pentru marele public.
Ideea unui război nuclear între Rusia și Europa, chiar și cu cele ”doar” 500 de focoase de partea europeană, devine irațională până la absurd. Orice om lucid (inclusiv liderii politici și militari) înțelege că un astfel de conflict ar fi un dezastru mutual, indiferent de raportul numeric al arsenalelor. Cele 500 de focoase europene sunt suficiente pentru a garanta că Rusia nu va trece linia roșie a unui atac nuclear. Prin urmare, reînarmarea convențională a UE (tancuri, avioane, drone ș.a.m.d.) nu adaugă nimic la ecuația nucleară. Descurajarea e deja asigurată chiar și la paritatea actuală.
Programul ”ReArm Europe” de 800 miliarde euro este despre orice altceva în afară de pericolul rusesc. Reînarmarea cu forțe convenționale reprezintă mai mult un gest simbolic – un semnal că Europa întreprinde ceva. Calculul strategic al Rusiei se bazează pe nuclear, nu pe tancuri. Așa că înarmarea sub spectrul narativei ”vin rușii” rămâne un soi de ”teatru de securitate” pentru publicul intern și aliați.
În realitate, circa 50 de procente din motivația cursei înarmării este strict economică – contracte pentru nemții și francezii de la Airbus, Rheinmetall, Thales, locuri de muncă, inovație tehnologică. O oportunitate de a pompa bani în economia Franței și în cea a Germaniei sub pretextul securității. Ceilalți, fraierii gen România și Bulgaria, trebuie doar să cotizeze la timp.
Un alt motiv bun pentru înarmare ar fi atingerea ”relevanței globale”. UE vrea să fie luată în serios ca putere militară, nu doar economică, în competiția cu SUA, China și Rusia. Forțele convenționale sporesc capacitatea de a interveni în crize regionale (vezi Africa, Orientul Mijlociu) și de a negocia cu pistolul pe masă.
Așadar, falsul ”pericol rusesc” este fluturat non-stop în mass-media și pe rețele întrucât justifică bugete, unifică statele UE și conferă un scop nobil reînarmării. Programul de sute de miliarde ”ReArm Europe” nu reflectă nici pe departe nevoia reală de a contracara o invazie rusească iminentă. Tancurile din Donbas nu vor ajunge la Varșovia, iar rachetele nucleare nu vor zbura cât timp rațiunea domină.
Reînarmarea UE este în totalitate despre altceva: economie, federalizare și statut global.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
https://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/comisia-europeana-vrea-sa-utilizeze-economiile-ceta-enilor-pentru-apararea-ue-ursula-von-der-leyen-tinteste-10-trilioane-de-euro-video-1587285
Totul urmat de un control sălbatic al utilizării banilor proprii.
https://www.ziuanews.ro/stiri/ursula-nu-se-lasa-noile-bancnote-din-ue-vor-avea-data-de-expirare-iar-euro-digital-va-fi-programabil-incepand-cu-octombrie-2025-1587264
Vin vremuri interesante.
Coaliția așa zis „pro europeană” și realizările ei din ultimii cinci ani:
Majorări medii ale prețurilor de 49,23% la mâncare. Defalcat, există creșteri semnificative la alimentele de bază:
- pâine (55,2%)
- fructe (53,98%)
- carne de vită (48,58%)
- carne de porc (40,7%)
- pește proaspăt (63,27%)
- lapte de vacă (42,45%)
- zahăr (63,25%) bere (47,46%).
Detergenții sunt cu 61,15% mai scumpi, serviciile de igienă și cosmetică cu 60,29%, încălțămintea cu 36,57%, iar îmbrăcămintea cu 32,36%.
Prețul medicamentelor a crescut cu 29,44%.
Gazele erau în ianuarie cu 84,49% mai scumpe față de ianuarie 2020, energia electrică cu 39,79%, iar cea termică cu 50,9% mai scumpă.
La capitolul apă, canal, salubritate scumpirile sunt de 90,7%.
Prețul combustibililor a crescut în același interval de timp cu 44,39%.
Cea mai mare scumpire înregistrată este dublarea costurilor cu serviciile poștale, acestea crescând cu 108,18%.
Datele de mai sus provin de la Institutului Național de Statistică.