La mai puțin de două săptămâni de la vizita ministrului austriac Gerhard Karner la București (”Suntem departe să susținem că sistemul este funcțional”), cum credeți că reacționează România? Schimbă foaia? Se comportă cu demnitate, în interesul propriilor cetățeni?
Aiurea! Din nefericire, regimul Iohannis continuă să se facă preș în fața austriecilor. Dovadă ultimul vot din Parlament legat de ”taxa de solidaritate”, prin care OMV Petrom scapă basma curată. Miliardul de euro datorat va rămâne în conturile acționarului majoritar de la Viena.
Umilințele continuă fără să avem o explicație clară din partea guvernului Ciucă. Din mass-media arondată regimului aflăm doar că poziția Austriei ar putea fi rezultatul direct al intervenției Moscovei. De parcă prima grijă a rușilor ar fi (ne)intrarea României în Schengen, condiție necesară pentru eventuala victorie pe front. Despre impotența diplomației românești – niciun cuvânt!
Atunci când ”extremiștii naționaliști” încearcă să adopte o poziție verticală în raport cu Bruxelles-ul, reacția oficialităților și a vectorilor de opinie atlantiști rămâne aceeași: să zicem mersi că suntem în UE, să n-o supărăm pe d-na Ursula von der Leyen, să ținem cont că primim bani cu toptanul, iar fără apartenența la blocul comunitar am fi rămas ultimele găini din Europa, muritori de foame, la dispoziția unor autocrați ca Dragnea.
Trecând peste faptul că banii de la Bruxelles vin la pachet cu ideologia neoliberală importată de la Washington (aspect deloc minor), lucrurile sunt mai nuanțate în ce privește ajutorul financiar direct pe care ni-l acordă Comisia Europeană. Potrivit datelor oficiale raportate în august 2021, România a obținut pe parcursul primilor 13 ani de la aderare suma netă de 66 miliarde euro, în timp ce propria contribuție la bugetul comunitar a fost de 22 miliarde. Așadar, un câștig anual de circa 3,4 miliarde euro, în medie.
Dacă ne raportăm la perioada 2014-2020, dintr-un buget alocat de 43 miliarde euro, România a putut beneficia de 27 miliarde, adică o medie de 3,8 miliarde anual. Vi se pare mult în comparație cu contribuția României nu doar la bugetul comun, ci și la bunăstarea multinaționalelor venite la noi să facă profit?
Doar în 2022, firma OMV Petrom a înregistrat un profit net de 2 miliarde de euro. Dacă adăugăm la această cifră record profitul unor corporații ca Lidl, Kaufland, Carrefour și celelalte din comerțul cu alimente, cu siguranță vom depăși cele 3,8 miliarde pe care România le-a primit anul trecut. Iar dacă mai punem la socoteală câștigurile unor alți investitori strategici ca Dacia Renault, Microsoft, Continental ș.a.m.d., atunci balanța înclină clar către avantaje nete ale țărilor care ne virează subvențiile pomenite prin intermediul bugetului UE.
România ar trebui să-i mulțumească Europei într-o măsură mult mai mică decât Europa ar trebui să-i mulțumească României. În special în contextul războiului din Ucraina. Relația pare a fi reciproc avantajoasă, însă cu avantaje sensibil mai mari de partea Germaniei, Franței, Statelor Unite. Iar aici nu am luat în calcul miliardele de euro și dolari plătite anual drept dobânzi (către aceeași beneficiari amintiți mai sus), ca o condiție strict necesară pentru creșterea nivelului de trai simultan cu multiplicarea datoriei externe.
Avem numeroase pârghii pentru a trata de la egal la egal cu austriecii și cu partenerii noștri europeni, în general. Dar n-o facem și asta arată cât de incompetent și corupt este regimul Iohannis.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.