În august 1974, mă îndreptam către sediul ziarului "The World Street Journal”, care îmi comandase un desen. Am ieșit din metrou și aruncam o ultimă privire asupra lucrării mele la lumina zilei. Eram adânc cufundat în gânduri când am avut sentimentul straniu că lumea a încremenit. Părea că timpul se oprise. Am privit în jurul meu și am văzut oamenii nemișcați, mașinile imobile pe străzi. Se lăsase o liniște ireală și toată lumea privea înspre cer. Am ridicat și eu ochii și am văzut sus, la mai mult de 100 de metri înălțime, o sârmă groasă de un țol, întinsă între cele două turnuri gemene din Wall Street. Înarmat cu o prăjină, un om încerca să traverseze în echilibru distanța dintre cei doi zgârie-nori. Mergea ușor aplecat și bluza care flutura în jurul trupului său m-a făcut să înțeleg că funambulul înfrunta un curent de aer potrivnic, puternic. În jurul meu lumea aproape că nu mai respira privind la temerarul care s-a oprit și a salutat de acolo din cer lumea, după care s-a întins pe spate, s-a ridicat și și-a continuat ezitant drumul către turnul din Nord. Acolo îl așteptau câțiva polițiști. Ulterior s-a aflat că unul dintre ei i-a strigat: "Dă-te jos de acolo că, dacă nu, vin eu și te dau jos!” Un suspin de ușurare a scăpat din piepturile spectatorilor, urmat de urale atunci când acrobatul și-a atins teafăr ținta și a fost înhățat de polițiști.

Temerarul era un francez pe nume Philippe Petit. A ajuns în fața instanței, fiind acuzat de tulburarea liniștii publice. Judecătorul, un american adevărat, l-a condamnat să-și demonstreze talentul în fața copiilor în Central Park. Acrobatul s-a executat în weekendul imediat următor, când și-a întins frânghia între doi copaci și a evoluat în fața unui public entuziast.

Sper ca și Călin Georgescu să reușească să treacă în siguranță pe funia pe care merge în echilibru. Asemenea lui Philippe Petit să fie susținut de sufletul spectatorilor care parcă îl sprijineau pe francez ca să nu se prăbușească. Un om singur, în niște împrejurări ce l-aș putea numi miraculoase, a reușit să "deștepte” un popor.

Lumea se va reîmpărți. Uitați-vă la ce se întâmplă în Siria. Urmează Ucraina și, implicit Europa și, odată cu ea, România. Sper să supraviețuim uniți acestei încercări, pentru că nu va avea cine să negocieze pentru noi.

Slugoii care ne conduc astăzi încearcă să-l împiedice pe singurul om care a dovedit că ar putea să ne reprezinte.

Cotidianul

P.S. Duminică la prânz, fiind plecat din țară, m-am dus la secția nr. 123, lângă Lausanne, unde mai votasem. Bănuiam că ușa va fi închisă, dar m-am întâlnit cu românii care, ca și mine, veniseră să-și exercite un drept esențial într-un stat democratic, dreptul la vot. Pe 8 decembrie 2024, de ziua Constituției, am fost împiedicați prin decizia samavolnică și ilegală a Curții Constituționale! Ce ironie! Nu ne-a mai rămas decât să imortalizăm momentul. Suntem cu toții, de la cel mai bătrân până la cel mai tânăr.