Foto: CCR.ro
Curtea Constituțională a României a declarat recurs împotriva fabuloasei decizii a Curții de Apel Ploiești, care a suspendat și anulat Hotărârea CCR nr. 32/2024, susținând că actele sale jurisdicționale sunt obligatorii și nu pot fi contestate în instanțele de contencios administrativ, transmit agențiile de știri.
Curtea Constituțională a României, „în calitate de garant al supremației Constituției”, a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul prin care a fost anulată și suspendată executarea hotărârii CCR 32/2024.
Jurnalistul veteran Bogdan Tiberiu Iacob explică în termeni eleganți că a înnebunit lupul de la CCR:
„Curtea Constituțională a României a emis azi un comunicat prin care
critică, fapt fără precedent, decizia Curții de Apel Ploiești, care a
suspendat și anulat Hotărîrea de anulare a alegerilor considerînd-o
neconstituțională și nelegală, ca și prestația judecătorului din cauză. CCR susține că hotărîrile sale, inclusiv nr. 32/2024, sunt acte jurisdicționale
emise în baza art. 146 lit. f) din Constituție, care îi conferă
competența exclusivă de a supraveghea alegerile prezidențiale. Aceste
acte nu sunt administrative și, prin urmare, nu pot fi contestate,
anulate sau suspendate în contencios administrativ.
Decizia
Curții de Apel Ploiești este considerată un caz izolat, peste 200 de
acțiuni similare de contestare a Hotărîrii nr. 32/2024 fiind respinse de
alte instanțe din decembrie 2024. CCR anunță și că a formulat un recurs
pentru a restabili ordinea constituțională, subliniind independența sa
și autoritatea exclusivă conferită de Constituție și Legea nr. 47/1992.
Aceasta afirmă că independența judecătorilor nu permite ignorarea
Constituției sau asumarea competențelor de control constituțional,
rezervate exclusiv CCR.
”Independența judecătorului nu implică arogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției. Independența judecătorului nu presupune independența acestuia față de însăși sistemul de drept. Judecătorul trebuie să se supună exigențelor cadrului normativ, să-și exercite atribuțiile în limitele statutului și competențelor sale, să interpreteze legile potrivit regulilor de interpretare rațional-juridică a dreptului pozitiv, să aplice legea în mod obiectiv și imparțial și să excludă orice tendințe de voluntarism și arbitrariu în activitatea de înfăptuire a justiției”.
Reamintim că ieri, pe lîngă alți politicieni care s-au îmbulzit să dea de pămînt cu judecătorul, însuși ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că ”Alegerile din mai vor avea loc și nu vom avea turul doi înapoi”. O poziție inacceptabilă într-un stat de drept, care poate fi considerată drept o sfidare sau chiar presiune politică asupra justiției. Iată că azi vine alt abuz, sub forma unui comunicat, repetăm, fără precedent al CCR în care pune la zid un magistrat înainte de epuizarea căilor de atac.
O întrebare legitimă: ce va face CCR dacă și ÎCCJ va adopta aceeași poziție cu judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești?”, se întreabă Bogdan Tiberiu Iacob pe InPolitics.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Hristos a înviat !
Trăiască Nația !