Dacă ați crezut vreodată că Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației anti-naționale și promotorul proiectului iohannist România Reeducată, este doar un idiot întors cu cheița pe la spate, ei bine, v-ați înșelat.

Autorul celebrei Teze de doctorat „Cercetări privind posibilitatea irigării cu apă uzată provenită din complexele avicole și de creșterea suinelor în condiții de protecție a mediului ambiant și stabilirea soluțiilor de proiectare a amenajărilor de irigații apă uzată” - respectiv, Teză de doctorat despre posibilitatea de a se iriga câmpurile cu zoaiele de la fermele de pui sau de porci - este mai mult decât un idiot. Alianța Părinților a avut dreptate când a scris Apelul „Opriți-l pe Gropar!”, căci cu adevărat acesta pare să fie rolul său: distrugerea ultimelor urme de educație națională din învățământul românesc și, oricât ar părea de incredibil, nu pe orice linie ci chiar pe aceea a „Marii Resetări”.

La articolul noii noastre colaboratoare, Ginan Abraheam, intitulat „O „istorie prescurtată” a „religiei” de la Davos”, o cititoare ne-a semnalat acest fapt incredibil: Yuval Noah Harari, supranumit „Consilierul Diavolului”, de la Forumul Economic Mondial, cel cu „Marea Resetare” a Inteligenței Artificiale și cipuirea copiilor, aghiotanul lui Klaus Schwab care susține că planeta nu mai are nevoie de „mâncătorii inutili”, a primit un loc generos în... MANUALUL DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru Clasa a VIII- a al Ministerului Educației Naționale, editat în 2020, în plină plandemie!

Gata!, odată cu apariția pe piață a „Marii Resetări” a unor idioți bolnavi cu ștaif, de anvergura lui Cîmpeanu la pătrat, s-au terminat și clasicii literaturii și publicisticii române din MANUALUL DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ așa că Ministerul Eucației Naționale s-a gândit să-l promoveze copiilor de clasa a VIII-a chiar pe Yuval Noah Harari, artizanul celor mai odioase teorii anti-umane. Și unde? Repetăm, în MANUALUL DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ!

Textul în sine, de o propagandă sinistră a teoriilor „Marii Resetări” și „Revoluției transumaniste”, este de-a dreptul diabolic, explicând cum oamenii sunt mai prejos decât „inteligența artificială”.

Manualul școlar a fost publicat de Editura Art Klett și aprobat de Ministerul Educației Naționale prin ordinul de ministru nr. 5566/15.09.2020 Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând din anul școlar 2020 – 2021.

„Prin tema Reflecții asupra lumii, propusă de programa de limba și literatura română petru clasa a VIII-a, manualul încheie traseul de cunoaștere început în clasa a V-a, cu instrumentele specifice disciplinei limba și literatura română. Astfel, am ales o abordare interogativă, stimulând interesul elevilor pentru a căuta răspunsuri la întrebări precum Ce înseamnă prietenia?, Cum sunt ceilalți?, Unde găsim frumusețea?, Ce este adevărul?, pentru ca în final să le oferim acestora ocazia să privească în viitor și să-și imagineze Încotro se îndreaptă lumea?”, se scrie în preambulul MANUALUL DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru Clasa a VIII-a al Ministerului Educației Naționale, ediție tipărită și electronică.

Iată și ce trebuie să învețe copiii de clasa a VIII-a potrivit manualului aprobat de Cîmpeanu:

„Când vei fi adult, e posibil să nu ai loc de muncă

după Yuval Noah Harari

Habar nu avem cum va arăta piața muncii în 2050. Părerea generală este că învățarea automată și robotica vor schimba aproape toate sectoarele muncii – de la fabricarea iaurturilor la predarea cursurilor de yoga.

De la începutul revoluției industriale, pentru fiecare slujbă pierdută în favoarea unei mașini a fost creată o slujbă nouă, iar nivelul mediu de trai a sporit simțitor. Totuși, avem motive întemeiate să credem că de această dată va fi diferit și că învățarea automată va schimba cu totul regulile jocului.

Oamenii au două tipuri de abilități – fizice și cognitive. În trecut, mașinile le-au făcut concurență oamenilor doar în ceea ce privește abilitățile fizice, în vreme ce oamenii și-au păstrat un avantaj enorm în fața mașinilor – cunoașterea. Astfel, pe măsură ce muncile manuale din agricultură și industrie au fost automatizate, au apărut noi locuri de muncă în sfera serviciilor care necesitau abilități cognitive pe care le dețineau doar oamenii: învățare, analiză, comunicare și înțelegerea emoțiilor umane. Totuși, IA începe să-i întreacă pe oameni la tot mai multe dintre aceste abilități, inclusiv în ceea ce privește înțelegerea emoțiilor umane.

În ultimele decenii, cercetările le-au permis savanților să înțeleagă mult mai bine cum iau oamenii decizii. S-a dovedit că toate alegerile noastre, de la mâncare la parteneri, nu se datorează unui liber-arbitru misterios, ci mai curând câtorva miliarde de neuroni care calculează probabilități într-o fracțiune de secundă. Asta înseamnă că IA îi poate întrece pe oameni chiar și în privința sarcinilor care necesită, chipurile, „intuiție". Un șofer care anticipează intențiile unui pieton, un bancher care evaluează credibilitatea unui client și un avocat care analizează atmosfera de la masa negocierilor nu se bazează pe vrăjitorie. O IA dotată cu senzorii potriviți ar putea face toate astea cu mult mai multă acuratețe și precizie decât un om.

Mai mult, două abilități nonumane deosebit de importante pe care le deține IA sunt acelea de a se conecta și updata.

De exemplu, mulți șoferi nu sunt la curent cu toate regulile de circulație care se schimbă și deseori le încalcă. În schimb, toate mașinile autonome pot fi conectate una cu alta. Iar dacă Ministerul Transporturilor decide să schimbe vreo regulă de circulație, toate vehiculele autonome pot fi updatate ușor exact în același timp și toate vor respecta întocmai noile reguli.

În mod asemănător, dacă Organizația Mondială a Sănătății identifică o nouă boală sau dacă un laborator produce un medicament nou, este aproape imposibil să updatezi toți doctorii umani din lume în legătură cu aceste progrese. În schimb, chiar dacă ai zece miliarde de doctori IA în lume, tot poți să-i updatezi pe toți într-o fracțiune de secundă.

Ați putea obiecta că, înlocuind indivizii umani cu o rețea de computere, vom pierde avantajele individualității. De exemplu, dacă un doctor uman ia o decizie greșită, nu ucide toți pacienții din lume și nu blochează dezvoltarea tuturor medicamentelor noi. În schimb, dacă toți medicii sunt de fapt un singur sistem, iar acel sistem face o greșeală, rezultatele ar putea fi catastrofale. La drept vorbind însă, poți să rulezi mulți algoritmi alternativi pe aceeași rețea, astfel încât o pacientă dintr-un sat izolat din junglă să poată accesa prin intermediul smartphone-ului ei nu doar un doctor competent, ci o sută de medici IA diferiți.

În mod asemănător, vehiculele autonome ar putea să le ofere oamenilor servicii mult mai bune de transport și, mai ales, să reducă mortalitatea cauzată de accidentele de circulație. Am înlocui toți șoferii umani cu computere, am reduce, potrivit estimărilor, numărul morților și răniților în accidente rutiere cu circa 90%.

Iată de ce ar fi nebunie curată să blocăm automatizarea în domenii precum transporturile și serviciile medicale doar pentru a proteja locurile de muncă ale oamenilor. La urma urmelor, ar trebui să protejăm în definitiv oamenii – nu slujbele. Șoferii și medicii disponibilizați vor trebui să-și găsească pur și simplu altceva de făcut.”

Traducere din limba engleză de Lucia Popovici

Recomandare:

„Citește pe internet interviul dat de robotul Sofia, în 10 mai 2018, la postul ProTV (dailymotion), și identifică ideile asemănătoare cu cele din textul lui Yuval Noah Harari.”

Și da, în manualul de Limba și Literatura Română alcătuit de personajele de mai jos și aprobat de Sorin Cîmpeanu se scrie despre „updatare” și „integrarea feedbackului”! Foto: 

AUTORII: Referenți științifici: prof. univ. dr. Rodica Zafiu, Facultatea de Litere, Universitatea din București, prof. gradul I Monica Columban, Colegiul Național „Emil Racoviță", Cluj-Napoca. Contribuție autori: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș. Redactor-șef: Roxana Jeler. Redactor: Florin Ioniță. Corector: Theodor Zamfir.

Demisia sau demiterea lui Cîmpeanu? Prea puțin! O ungere cu smoală și apoi plimbarea lui cu o pană în dos prin toate școlile din România ar mai putea spăla probabil din zoaiele de porci pe care le-a aruncat „științiific” în învățământul românesc!