O declarație a guvernului de la Sofia surprinde prin tonul iritat și vine în contradicție cu bunăvoința internațională unanimă din urmă cu câteva săptămâni.

Într-odeclarație făcută pentru presa bulgară și preluată de Newsweek, premierul Kiril Petkov a afirmat despre sprijinul acordat Ucrainei:

„Vom face ceea ce am promis să facem și nu este nevoie să tot redeschidem discuțiile la fiecare două săptămâni. Am sprijinit intrările de refugiați, am trimis tot felul de ajutoare umanitare, am fost implicați și în repararea armamentului greu ucrainean și ne conformăm sancțiunilor împotriva Rusiei.”

„Am făcut destul și vom continua să sprijinim Ucraina.”

El a precizat însă că țara sa nu va trimite armament greu Kievului.

Declarația excedată a lui Petkov are loc după ce ambasadorul ucrainean la Sofia, Vitali Moskalenko, a cerut Bulgariei să îi o parte din armamentul greu de producție sovietică pe care îl are în dotare.

Bulgaria a evitat să trimită chiar și muniție în Ucraina, după ce a negociat cu regimul Zelenski un acord de reparații ale armamentului greu avariat în război și permisiunea acordată Ucrainei de a folosi portul Varna pentru transportul grânelor.

Nu este pentru prima dată când pretențiile tot mai mari de armament ale Ucrainei sunt tratate cu refuz.

Zilele trecute, Israelul nu a acceptat să îi livreze faimosul său sistem antiaerian Iron Dome, după ce ambasadorul ucrainean din statul evreu a formulat o astfel de cerere pe un ton prea puțin diplomatic.

Printre altele, acesta afirmase:

„Vreau ca guvernul israelian să iasă din zona lui de confort și să revină la realitate.”

Pe de altă parte, în urmă cu o săptămână, Wall Street Journal scria despre disensiunile din rândul aliaților Ucrainei în legătură cu planul americano-britanic de a trimite armament tot mai greu în această țară.

„Apar fisuri pe frontul de Vest împotriva Moscove. Aliații europeni ai Americii sunt tot mai divizați în privința continuării trimiterii de arme din ce în ce mai puternice, despre care unii dintre ei se tem că ar prelungi conflictul și ar agrava criza economică.”

Și, mai departe, ziarul american a scris:

„În centrul neînțelegerilor – care despart un grup de puteri vest-europene de SUA, Marea Britanie și un grup de țări europene mai ales nordice și central-europene (mai ales Țările Baltice și Polonia – n.a.)  - stau percepțiile diferite în privința amenințării pe termen lung a Rusiei și a șanselor reale ale Ucrainei pe câmpul de luptă.”