Ungaria și Slovacia vor să anuleze în instanță cotele de refugiați. Demersul lor se află în fața Curții Europene de Justiție. În această controversă aprinsă s-a vorbit și despre solidaritate, dar și despre un „diktat” al Bruxelles-ului.
Actualul sistem de cote de imigranți al Uniunii Europene este „evident nepotrivit” pentru a face față crizei migrației, a declarat reprezentantul Ungariei în fața Curții Europene de Justiție (CJUE), unde a început miercuri procesul intentat de Ungaria și Slovacia împotriva acestui sistem.
Miklos Zoltan Feher, director în Ministerul ungar de Interne, a subliniat că țara sa recunoaște și respectă pe deplin solidaritatea ca stând la baza rezolvării crizei migrației, dar nu poate accepta sistemul de cote obligatorii, pe care îl consideră inadecvat, o dovadă fiind faptul că în ultimele 18 luni au fost redistribuiți doar 18.000 de refugiați.
„Multitudinea de argumente” existente împotriva acestui mecanism constituie în sine o dovadă a precarității sale, a afirmat oficialul ungar, evocând numeroase chestiuni legate atât de procedură, cât și de substanță.
Reprezentantul UE a insistat că este "inacceptabil" că Ungaria aspiră la un statut special în legătură cu schema de redistribuire a refugiaților, acuzând-o că a încercat să evite poziționarea în "prima linie" și îndeplinirea obligațiilor ce i-au revenit după adoptarea sistemului de cote. El a adăugat că încercarea de a rezolva criza fără precedent din 2015 prin sistemul de cote obligatorii a dus la îmbunătățirea situației, chiar dacă unele state membre ale UE au refuzat în mod expres să accepte refugiați, potrivit Agerpres.
Ungaria și Slovacia au apelat la CJUE în decembrie 2015, după ce în septembrie miniștrii de interne au votat în favoarea implementării unui sistem de cote obligatorii pentru a redistribui 120.000 de refugiați între statele membre ale Uniunii. Sistemul a fost adoptat cu o majoritate calificată, dar Republica Cehă, Slovacia, România și Ungaria au votat împotrivă, iar Danemarca s-a abținut.
În paralel, miniștrii europeni pentru Comerț Extern se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, documentul de strategie denumit Consensul European pentru Dezvoltare, care include o prevedere ce stipulează că „migrația și mobilitatea bine gestionate” ar putea contribui în mod favorabil la creșterea și dezvoltarea durabilă în Europa. Ungaria a anunțat, prin vocea șefului diplomației de la Budapesta, că își va exercita dreptul de veto în privința acestui proiect al UE.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.