Foto: Cersipamantromanesc.wordpress.com
ACTUALIZARE 1.11.2019 / 0:20 Ucraina și NATO au dat publicității joi o declarație comună privind protejarea drepturilor minorităților în Ucraina, un gest salutat de autoritățile de la Budapesta, care amenințaseră anterior să blocheze declarația ambasadorilor țărilor NATO referitoare la Ucraina, din cauza acestei probleme, informează AFP și Agerpres.
Diplomații ungari s-au opus prin veto unui proiect anterior al declarației comune Ucraina-NATO, întrucât textul nu conținea o referire la obligația țării vecine de a respecta pe deplin drepturile etnicilor maghiari de pe teritoriul ei.
Ungaria a criticat vehement Kievul pentru limitarea drepturilor celor circa 150.000 de etnici maghiari din Ucraina de a folosi limba maternă în învățământ, după ce în 2017 Ucraina a adoptat o Lege a Educației ce restricționează utilizarea limbilor minorităților naționale în școli și extinde predarea în limba ucraineană. Îndreptată inițial împotriva minorității ruse, această lege a reușit să afecteze toate minoritățile naționale, inclusiv pe vorbitorii limbilor unor state membre U.E. și NATO, printre care și România.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a atras atenția că declarația NATO arată că Ucraina trebuie să redea minorităților naționale drepturile care le-au fost luate.
„Ungaria este pregătită de consultări cu noii lideri ucraineni (...) Un nou președinte, o nouă speranță!”, a declarat Peter Szijjarto într-un comunicat.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Ungaria s-a opus adoptării unei declarații comune a ambasadorilor statelor membre ale NATO cu privire la Ucraina, din cauză că documentul nu obliga Kievul să reintroducă drepturile de care fusese privată minoritatea maghiară, a anunțat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, în cadrul Forumului Eurasia de la Budapesta, transmite MTI și Agerpres, citate de Bucpress.
Peter Szijjarto a declarat miercuri că țara sa nu este pregătită să sacrifice interesele celor circa 150.000 de etnici maghiari din vestul Ucrainei de dragul unor considerente geopolitice.
Budapesta a prezentat mai multe propuneri de amendamente la declarația potrivit căreia Ucraina trebuie să-și respecte obligațiile față de minorități în conformitate cu dreptul internațional, câteva dintre propuneri bazându-se pe principiile Consiliului Europei și ale ONU.
„Întrucât aceste propuneri au fost respinse, noi nu am avut altă variantă decât aceea de a vota contra declarației”, a explicat ministrul de externe ungar.
Privarea de drepturi a unei minorități ce aparține unuia dintre statele membre ale NATO ar fi meritat cel puțin să fie menționată într-un asemenea document, a subliniat Peter Szijjarto, adăugând că declarația ar trebui să includă o clauză privind restabilirea drepturilor respective.
Relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat mai ales în ultimii doi ani, după ce parlamentul ucrainean a adoptat o nouă Lege a Educației. Votată la începutul lunii septembrie 2017 și promulgată de președintele de la acea vreme, Petro Poroșenko, noua lege a introdus în Ucraina obligativitatea absolvirii a 12 clase și predarea materiilor exclusiv în limba ucraineană. Educația în limbile minorităților a fost restrânsă la nivelul grădinițelor și școlilor primare, deși anterior existase învățământ gimnazial, liceal și universitar cu predare în limba maternă.
Potrivit noului ministru al Educației din Ucraina, Hanna Novosad, școlile cu predare în limba rusă vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană începând cu 1 septembrie 2020. De asemenea, școlile minorităților naționale din Ucraina, care asigură predarea într-o limbă a Uniunii Europene, vor fi obligate să treacă la învățământ exclusiv în limba ucraineană din septembrie 2023. Ministerul Educației va avea sarcina să pregătească școlile respective pentru procesul de tranziție către predarea tuturor materiilor în limba de stat.
Românii din Ucraina au protestat în repetate rânduri împotriva acestor reglementări, în special împotriva noii Legi a Educației, care, din punctul de vedere al comunității românești din Ucraina, are efecte dezastruoase la adresa învățământului în limba maternă a minorităților, fiind pusă în pericol întreaga ființă românească din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina a aprobat pe 17 octombrie o adresă către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicitându-i să inițieze procedura de anulare a articolului 7 al Legii Educației, care reduce semnificativ dreptul la studii în limba maternă a minorităților naționale.
Potrivit adresării semnate de membrii Consiliului, în calitate de subiect al inițiativei legislative, președintelui Volodimir Zelenski i se solicită să introducă de urgență unele amendamente la art. 7 al Legii Educației, utilizând normele Constituției Ucrainei: „Cetățenilor care aparțin minorităților naționale, în baza legii, le este garantat dreptul la învățământ în limba maternă”, ceea ce corespunde articolelor 8, 10, 22, 24, 25 și 53 ale Legii Fundamentale a Ucrainei.
Consiliul Național al Românilor din Ucraina argumentează că românii, care sunt o comunitate autohtonă ce locuiește pe pământul său de mii de ani, au tot dreptul să vorbească, să-și educe copiii în școli în limba maternă, să-și păstreze patrimoniul cultural și să se bucure de toate drepturile consfințite de Constituția Ucrainei.
„Ne pronunțăm în mod categoric împotriva politicii de asimilare, prevăzută, de fapt, de Legea Educației (art. 7), care va fi implementată de noul ministru al Învățământului”, se arată în textul documentului adresat lui Volodimir Zelenski. Până în momentul de față, Președinția ucraineană nu a formulat încă un răspuns oficial la cererea comunității românești.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
În timp ce guvernanții noștri nu suflă o vorbuliță, Ungaria este foarte vocală pe tema noii legi a educației și a modului în care ea afectează drepturile minorității ungare.
Dar părerea pe care statul român o are despre românii din Moldova ocupată de ucraineni a fost foarte bine exprimată de președintele țării, care, atunci când s-a întâlnit cu președinții Ucrainei (fostul și actualul), nu a dorit să se vadă și cu reprezentanții românilor; sau când nu s-a prezentat la ceremonia din parlament din 27 martie 2018, sau când a refuzat să se întâlnească cu delegați ai tinerilor din Basarabia etc....
Pt Marian: așa este. Și nici nu poate fi altminteri.
Ca să fie după cum dorim noi, diplomația are nevoie de 2 picioare: 1. o doctrină națională cu obiective bine definite, și în timp, pe termen mediu și lung, și 2. oameni cu caracter și metodă care să o transpună în viața reală în diplomație. Sau ție ți se pare că avem măcar una din două?