Soldații de naționalitate română trimiși în estul Ucrainei se confruntă atât cu ostilitatea populației locale, rusofone, cât și cu luptătorii separatiști, susținuți de la Moscova.

În calitate de cetățeni ai Ucrainei, tinerii de etnie română sunt obligați să îndeplinească serviciul militar în armata Ucrainei. Drept urmare, mulți dintre militarii armatei ucrainene care se întorc răniți sau traumatizați psihic din regiunile separatiste sunt etnici români.

Unii militari ucraineni reveniți din zonele de conflict sunt internați în spitalul din Irpen, care oferă atât tratament medical cât și recuperare medicală. De asemenea, câțiva militari răniți au fost recent preluați de autoritățile de la București pentru a-și continua tratamentul în România.

Un român care a vizitat recent spitalul de la Irpen na precizat că, la un moment dat, a întâlnit într-un salon un pacient revenit din estul Ucrainei, specialist în aeronautică. Oficialul român a încercat să dialogheze cu ucraineanul în engleză, fără mare succes. Ulterior, când cei doi au rămas singuri în cameră, ucraineanul i-a spus: „Putem vorbi românește. Sunt român, știu să vorbesc limba, dar nu avem voie".

Drama românilor din Ucraina a început acum 75 de ani, la 28 iunie 1940, când România a pierdut „la pachet” Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herței în detrimentul Uniunii Sovietice. Cu toate că după 22 iunie 1941 România reintrat în posesia acestor teritorii, odată cu intrarea în război, și declanșarea operațiunii Barbarossa, deznodământul celui de-al Doilea Război Mondial a plasat România în tabăra învinșilor, cu toate că întorsese armele la 23 august 1944.

Mai departe, după căderea Uniunii Sovietice, Ucraina și-a proclamat independența pe 24 august 1991, iar una dintre primele acțiuni ale Ucrainei independente fiind organizarea unui referendum pentru a cunoaște structura sa etnică. Referendumul a fost stabilit pentru data de 1 decembrie 1991, iar guvernul român emite, înainte de începerea referendumului, la 28 noiembrie, o „declarație solemnă” prin care proclamă acest referendum nul, pe teritoriile românești care nu aparțin de drept Ucrainei. Totuși, această manifestare nu a avut efect, iar românii rămași acolo au fost înglobați de statul ucrainean.

Problemele etnicilor români din Bucovina de Nord și Ținutul s-au acutizat odată cu amplificarea ostilităților în estul țării. Situația actuală a fost declanșată cu un an în urmă, când aceștia s-au trezit mobilizați de către statul ucrainean pentru a lupta împotriva separatiștilor ruși din Donbass. Mai mult, cei care nu au primit cu brațele deschise „oferta” statului ucrainean au fost invitați să părăsească țara, dacă nu vor să participe la război.