ACTUALIZARE Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat vineri seară, la Varșovia, că NATO a aprobat o prezență militară multinațională în România sub conducere românească, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Potrivit agenției EFE, această prezență va consta într-o brigadă alcătuită în principal din efective române și bulgare. 

El a anunțat că liderii statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice au aprobat desfășurarea a patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

(Știrea inițială)

NATO va prelua comanda scutului antirachetă din estul Europei, după ce Franța a primit asigurări că aceste sistem nu se va afla sub controlul direct al SUA, potrivit Reuters.

La summitul NATO, aflat în desfășurare la Varșovia, liderii statelor membre vor conveni că apărarea antirachetă are capacitatea operațională inițială, potrivit unei surse din cadrul NATO. "Acest lucru înseamnă că navele americane bazate în Spania, radarul din Turcia și baza de apărare antirachetă din România pot lucra împreună sub comanda NATO", explică aceeași sursă.

Un al doilea oficial al NATO a confirmat că "se întrunesc condițiile pentru plasarea scutului antirachetă sub comanda NATO".

Într-o declarație din 4 iulie, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a recunoscut implicit că la acel moment încă nu exista un acord unanim între cele 28 de state membre ale NATO pentru a declara la summitul de la Varșovia că scutul antirachetă este subordonat de acum înainte, cel puțin în faza sa inițială, comandamentului Alianței.

Franța  a solicitat garanții suplimentare privind controlul politic al celor 28 de state aliate asupra scutului antirachetă, potrivit Agerpres. "Astăzi, aceste capacități se bazează pe controlul și comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre apărare antirachetă a NATO", a declarat atunci pentru AFP sub protecția anonimatului o sursă din anturajul ministrului francez al apărării, Jean-Yves Le Drian.

În eventualitatea unui atac, comandanții NATO vor avea la dispoziție numai câteva secunde pentru a decide lansarea unei rachete interceptoare. Franța în special și-a manifestat rezervele față de posibilitatea de a se acorda generalilor americani prea multă autoritate într-o astfel de situație, dar aceste rezerve nu au fost niciodată exprimate public în mod deschis.