„Purtarea unei măști face ca virusurile exhalate să nu poată ieși și să se concentreze în căile nazale, pentru ca apoi să pătrundă în nervii olfactivi, de unde vor ajunge în creier”, este concluzia prezentată într-un articol din reseauinternational.net de neurochirurgul american Russell Blaylock, fost profesor asistent de neurochirurgie clinică la Universitatea din Mississippi Medical, și cel care a introdus un nou tratament pentru tumori cerebrale. De asemenea, jurnalul Asociației Medicale Britanice, prestigiosul BMJ, publică pentru toate habarnagioaicele din presa mituită de partid, stat și securitate, următorul avertisment:
„Very little good quality research exists on the use of cloth masks, especially in non-medical settings. One randomised controlled clinical trial of cloth masks, published in BMJ Open in 2015, compared their effectiveness with that of medical masks worn by hospital healthcare workers. The study, involving the industry partner 3M (which makes medical masks), reported that healthcare workers "should not use cloth masks as protection against respiratory infection. Cloth masks resulted in significantly higher rates of infection than medical masks, and also performed worse than the control arm.”
„Cercetătorii au descoperit că aproximativ o treime dintre lucrători au dezvoltat dureri de cap prin utilizarea măștii. Majoritatea aveau dureri de cap preexistente, care s-au agravat prin purtarea măștii, iar 60% au avut nevoie de medicamente pentru a calma durerea. Când vine vorba de cauza durerilor de cap, în timp ce baretele măștii și presiunea făcută de aceasta pot fi cauzale, majoritatea dovezilor indică hipoxia și / sau hipercapnia (afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de dioxid de carbon în sânge).
Știm că masca N95, dacă este purtată ore întregi, poate reduce oxigenarea sângelui cu până la 20%, ceea ce poate provoca pierderea cunoștinței, așa cum s-a întâmplat cu șoferul care era singur în mașina sa, dar purta o mască N95. Omului i s-a făcut rău și a pierdut controlul mașinii, fiind grav rănit. Sunt sigur că avem mai multe cazuri ale persoanelor în vârstă, și nu doar, cu o funcție pulmonară slabă, care amețesc, cad și se rănesc la cap. Desigur, acest lucru poate provoca moartea.
Un studiu mai recent, pe 159 de profesioniști din domeniul sănătății, cu vârste între 21 și 35 de ani, a relevat că 81% dintre aceștia au avut dureri de cap în timp ce purtau o mască. Unii au avut dureri de cap preexistente la cele mai mari concentrații de virus. Și acest lucru duce la o furtună letală de citokine la un număr de pacienți selectați.
Noi dovezi sugerează că, în unele cazuri, virusul poate intra în creier. În cele mai multe cazuri, acesta intră în creier prin nervii olfactivi, care se conectează direct la zona creierului care se ocupă de memoria recentă și de consolidarea memoriei. Când purtați o mască, virusurile exhalate nu vor putea ieși și se vor concentra în căile nazale, vor pătrunde în nervii olfactivi și vor ajunge în creier.
Din păcate, nimeni nu spune persoanelor în vârstă și persoanelor cu boli pulmonare, cum ar fi BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), emfizem sau fibroză pulmonară, despre aceste pericole atunci când poartă o mască de față, indiferent care ar putea fi ea, și care ar putea duce la o deteriorare gravă a funcției pulmonare. Aceasta îi include, de asemenea, pe pacienții cu cancer pulmonar și persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală pulmonară, în special cu rezecție parțială sau chiar îndepărtarea unui plămân întreg.
Importanța acestor rezultate este că scăderea nivelului de oxigen (hipoxie) este asociată cu imunitatea scăzută. Studiile au arătat că hipoxia poate inhiba tipul de celule imune majore utilizate pentru a lupta împotriva infecțiilor virale numite celule T CD4 +. Acest lucru se întâmplă deoarece hipoxia crește nivelul unui compus numit factor inductibil de hipoxie-1 (HIF-1), care inhibă celulele T și stimulează o celulă puternică de inhibare a imunității numită Tregs. Asta pregătește terenul pentru contractarea oricărei infecții, inclusiv COVID-19, și face mult mai grave consecințele acestei infecții. În esență, masca vă poate expune foarte bine unui risc crescut de infecții și, dacă se întâmplă asta, rezultatul va fi mult mai rău
Persoanele cu cancer, mai ales dacă cancerul s-a extins, vor avea un risc suplimentar de hipoxie prelungită, deoarece cancerul se dezvoltă mai mult într-un micro-mediu sărac în oxigen. Oxigenul scăzut promovează, de asemenea, inflamația care poate promova creșterea, invazia și răspândirea cancerului. Episoadele repetate de hipoxie au fost considerate și ca factor important în ateroscleroză și, prin urmare, de creștere a bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare.”
Russell L. Blaylock (né le 15 novembre 1945) est un
auteur et un neurochirurgien américain à la retraite. Blaylock a
introduit un nouveau traitement pour un sous-ensemble de tumeurs
cérébrales, ainsi que l'amélioration de certaines opérations de
traitement de l'eau dans le cerveau.
Blaylock a été professeur adjoint de neurochirurgie clinique au centre
médical de l'université du Mississippi et est actuellement professeur
invité au département de biologie du Belhaven College. Il est l'auteur
de plusieurs livres et articles, dont Excitotoxins : The Taste That Kills (1994), Health and Nutrition Secrets That Can Save Your Life (2002) et Natural Strategies for Cancer Patients (2003), et rédige une lettre d'information mensuelle, le Blaylock Wellness Report.
From Wikipedia, the free encyclopedia
Russell L. Blaylock (born November 15, 1945) is an author and a retired U.S. neurosurgeon. Blaylock introduced a new treatment for a subset of brain tumors, as well as improving certain operations treating water on the brain.
Blaylock was a clinical assistant professor of neurosurgery at the University of Mississippi Medical Center and is currently a visiting professor in the biology department at Belhaven College.[1] He is the author of a number of books and papers, including Excitotoxins: The Taste That Kills (1994), Health and Nutrition Secrets That Can Save Your Life (2002), and Natural Strategies for Cancer Patients (2003), and writes a monthly newsletter, the Blaylock Wellness Report.
Blaylock has endorsed views inconsistent with the scientific consensus, including that food additives such as aspartame and monosodium glutamate (MSG) are excitotoxic in normal doses.[2][3][4]
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Ati vazut vreo persoana in vreun magazin care sa se prevaleze de aceste exceptii medicale? Ati vazut vreun anunt lipit de o usa a unui magazin, unde sa scrie ca aceasta categorie de persoane, cei cu boli de inima, respiratorii, astm etc, este exceptata de la purtarea de masti?
E mai mult decat nebunie, ce se intampla!
https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/advice-for-public/when-and-how-to-use-masks