Lucrarea (disponibilă aici) se intitulează:

„Această lucrare explică pe scurt tehnologia implanturilor cu cip RFID; explorează aplicațiile curente; și ia în considerare aspectele legale, etice, de sănătate și securitate legate de utilizarea potențială a acestora la locul de muncă.”

„Acest document a fost pregătit de Milieu/IOM Ltd la solicitarea Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European”

„Acest document a fost solicitat de Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) a Parlamentului European.”

„Principalele provocări legale la adresa utilizării obligatorii a cipurilor RFID la locul de muncă ar părea să provină din legislația cu privire la protecția datelor și drepturile omului.”

„Chiar și acolo unde utilizarea cipului RFID a fost voluntară, această legislație ar fi încă relevantă, în special în ceea ce privește protecția datelor. În cazul cererilor voluntare, ar fi necesar să se asigure că utilizarea a fost cu adevărat voluntară și că nu s-a constatat niciun dezavantaj care să rezulte asupra acelor persoane care au refuzat să li se implanteze un cip sau că nu s-au exercitat presiuni (directe sau indirecte) asupra celor invitați să participe.”

„Problemele de natură etică provin în parte din articolele 1 și 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE referitoare la inviolabilitatea demnității umane și a corpului uman.”

Avantajul pentru globaliștii care sunt în mod clar interesați de controlul micro asupra cetățenilor sunt amendamentele IHS ale OMS și/sau Tratatul pentru pandemii. IHHC s-a reunit în ianuarie pentru a oficializa modificări la reglementările OMS, iar acestea ar putea fi aprobate până în mai 2023.

Aceste modificări VOR PERMITE suspendarea articolelor 1 și 3 din Carta UE a Drepturilor Fundamentale. Aceasta va însemna depășirea considerentelor juridice și etice pe care cipuirea obligatorie a rezidenților din UE le-ar ridica drept bariere în calea acestei oribile și imorale acțiuni de marcare a cetățenilor. Fără îndoială, ciopul va funcționa împreună cu pașaportul de vaccinare pe care intenționează să îl lanseze. 

Tony Blair’s remarks at Davos are pure evil. pic.twitter.com/rraP5Fox5r

— Nigel Farage (@Nigel_Farage) January 19, 2023

„Alte probleme etice se referă la îngrijorări legate de sănătate și siguranță; eficacitatea tehnologiei ca sistem securizat; echitate și alegere; și (din nou în paralel cu problemele de natură juridică) probleme de ordin religios.”

Studiul identifică îngrijorările exprimate în materie de sănătate și siguranță.

Au fost exprimate îngrijorări cu privire la sănătatea și siguranța implanturilor de cip RFID, în patru domenii principale: carcinogenitate; migrație; interacțiunile cu semnalele RMN și impactul asupra eficacității farmaceutice. Nu au existat studii sistematice cu privire la impactul asupra sănătății la purtătorii umani. Există o serie de rapoarte privind efectele cancerigene, în principal la anumite specii de șoareci. Totuși, se pare că acest lucru reflectă probabil sensibilitatea unică a acestor specii și nu este un fenomen trans-specie. Mecanismele potențiale sugerează că orice efecte similare la oameni sunt puțin probabile (deși, în prezent, imposibil de ignorat total, pornind de la ceea ce cunoaștem deja). Studiile privind interacțiunile potențiale dintre scanarea RMN și implanturile de cip par să fi exclus orice efecte semnificative, deși detaliile locale ale unei scanări pot fi mascate fizic de un cip care se află deasupra zonei de interes.”

„Această problemă poate fi depășită cu ușurință prin introducerea cipurilor în zone ale corpului unde nu este probabil să fie necesare scanări. Se sugerează că diferențele dintre specii în ceea ce privește caracteristicile straturilor subdermice fac improbabilă migrația semnificativă, deși acest lucru nu poate fi exclus categoric.”

„Rapoartele timpurii despre cipuri implantate au sugerat partea superioară a brațului ca loc de 

injectare, deși aplicațiile mai recente par să favorizeze pielea dintre degetul mare și primul deget (de obicei ale mâinii stângi la indivizii dreptaci). Astfel, are avantajul de a fi relativ discret și există o probabilitate mai mică să aibă loc o migrație semnificativă din cauza constrângerilor anatomice în comparație cu partea superioară a brațului.”

Studiul menționează un efect secundar care poate proveni din impactul tehnologiei RFID asupra produselor farmaceutice pe care cetățenii europeni le-au luat.

„Îngrijorările cu privire la impactul tehnologiei RFID asupra eficacității produselor farmaceutice par să decurgă din utilizarea propusă a etichetelor RFID ca măsură de securitate pentru etichetarea containerelor de produse farmaceutice. Orice risc de efect, in vivo, privind scanarea compusului care circulă în fluxul sanguin atunci când se scanează un cip RFID ar fi extrem de limitat, deoarece doar o mică parte din substanță ar fi expusă în timpul scanării.”

Autorii par îngrijorați că cineva ar putea să le ocolească sistemul de cipuri prin clonare, dezactivare, modificare a etichetelor și interceptare în secret… a corpurilor europenilor.

„Se pare că, în prezent, tehnologia cipului RFID (care este în esență similară cu cea utilizată în cazul cardurilor de credit și sistemelor similare de carduri inteligente) nu este complet sigură. Îngrijorările de securitate includ interceptarea în secret; clonarea; dezactivarea; și modificarea neautorizată a etichetei. Deși, de la dezvoltarea lor inițială, au fost promovate o serie de programe pentru a le spori securitatea, de obicei printr-o anumită formă de criptare, în literatura de specialitate se menționează că, în urma fiecărei idei [de securizare] apărute, alți cercetători raportează rapid o modalitate de încălcare a măsurii de securitate propuse.”

„Cipurile RFID implantabile pot fi pasive – concepute pentru a fi «numai citite» – sau active, în cazul cărora datele pot fi stocate pe cip, iar dispozitivul are o capacitate de «citire-scriere». Deși sunt disponibile și cipuri care transmit un semnal (ceea ce le permite să fie utilizate pentru aplicații de urmărire), necesitatea de alimentare pentru astfel de dispozitive înseamnă că acestea trebuie să aibă o dimensiune mai mare (pentru a conține o baterie capabilă să stocheze și să furnizeze energia necesară) sau să necesite conectarea la o sursă de alimentare separată. Acești doi factori atenuează utilizarea lor ca dispozitive implantate. În această lucrare sunt luate în considerare doar dispozitivele pasive, deși multe dintre considerentele privind utilizarea lor se vor aplica și în cazul dispozitivelor active.”

„Cipul este format din trei părți: un circuit integrat, un mijloc de obținere a energiei de la cititor și o antenă pentru recepția și transmiterea semnalelor către un cititor.”

„Pentru uz uman (și animal), acestea trebuie să fie încapsulate într-un material biocompatibil (de obicei, o formă de sticlă). Dispozitivele neimplantabile utilizate pentru aplicații comerciale sau aplicații animale pot fi încapsulate în polimeri care nu sunt potriviți pentru implantarea umană. Materialul cipului în contact cu țesutul uman nu trebuie să dăuneze, să inflameze sau să modifice compoziția acelui țesut. Trebuie evitate efectele locale sau de sistem nedorite asupra corpului uman. Mai mult, stabilitatea chimică a materialului care încapsulează [cipul] este esențială, fiind necesară o bună rezistență la atacurile din mediul intern nefavorabil. În interiorul corpului uman au loc mecanisme hidrolitice, oxidative și enzimatice care pot modifica structura chimică a polimerilor, ducând la biodegradare (Donaldson, 1976). Sticla și ceramica pot rezista perioade lungi la pătrunderea de gaze sau fluide (definită ca permeabilitate), rezistența variind de la luni la zeci de ani, în funcție de grosimea materialului.”

„Cipurile RFID sunt utilizate ca parte a unui sistem compus din patru părți: • Cipul RFID (cunoscut și sub numele de etichetă) stochează informații despre persoana cipată și trimite aceste informații înapoi cititorului atunci când este transmis un semnal cu frecvența corectă către cip de către cititorul RFID pentru interogare.”

„Cipul pasiv își obține puterea electrică de la undele electromagnetice emise de cititorul RFID. Cipul activ are propria sa baterie (...). Ambele tipuri de cip au propria antenă.

• Cititorul RFID este un dispozitiv care difuzează un semnal electromagnetic la care va răspunde orice cip RFID aflat în raza sa de acțiune și care funcționează pe aceeași frecvență. Procurându-și energia din acest semnal, cipul RFID va răspunde cu un semnal criptat. Cititorul RFID va decoda răspunsul și va transmite informațiile rezultate către a rețea.

• Rețeaua primește informațiile decriptate de la cititor și le transmite către un computer pentru procesare. Uneori, în locul unei rețele, se folosește o interfață simplă între computer și cititor.

• Computerul (numit și gazdă sau controler) controlează cititorul RFID cu controale software. Procesează informațiile primite din rețea pentru a permite unui operator să ia o decizie.”