Duminică, președintele Joe Biden a participat la slujba de la Biserica Sfânta Treime, o biserică Romano-Catolică din Washington D.C. pe care o frecventează încă din zilele sale de vicepreședinție.
La scurt timp după acest moment, rețelele de socializare și mass-media mainstream au fost inundate cu laude pentru credința „devotată” expusă de noul președinte. New York Times l-a numit „poate cel mai religios comandant suprem din ultima jumătate de secol”, celebrând că „un creștinism mai liberal își fundamentează viața și politicile”.
CNN a urmat și el cu un titlu de celebrare, anunțând planeta: „Credința catolică a lui Biden va fi deplin afișată public de primul președinte bisericos din ultimele decenii”.
NBC News a mers pe varianta „credința lui Biden expusă”, celebrând acest „ritual prezidențial reînnoit”, în timp ce New Yorker a lăudat „practica de a purta un rozariu” ca indicativ al „credinței profunde a funcționarului public”.
Citește și Opinie: Catolicii îl pun la punct pe dl Biden. Când o vor face și celelalte confesiuni?
În loc să chestioneze felul în care credința catolică a președintelui Biden se aliniază cu pozițiile sale incontestabil anti-catolice pe teme precum avortul, mesajul mass-mediei a fost clar: credința sa este o marcă de onoare umanizantă, iar participarea sa regulată la biserică un semn de coerență demnă de imitat.
Dacă sunteți surprinși de acest tip de relatare jurnalistică, este simplu să vedem de ce.
Cu doar trei luni în urmă, aceeași mass-media care îl laudă pe Biden pentru credința sau „cucernică”, scria febril pentru a-i convinge pe toți că devotamentul strict al lui Amy Coney Barrett pentru principiile catolice o făcea „radicală”.
Departe de faptul că Barrett era un profesionist complet, convingerile catolice ale judecătoarei erau o acuzare împotriva capacităților sale, acuzare armată de aceeași mass-medie care venerează acum închinarea lui Biden.
Afirmația lui Amy Coney Barrett conform căreia „cariera sa juridică nu este decât un mijloc pentru a atinge un scop … și acest scop este zidirea împărăției lui Dumnezeu”, a fost considerată de New York Times ca fiind un exemplu al radicalismului ei, atât unii experți, cât și comentatori, întrebându-se dacă un funcționar public ar trebui să permită ca luarea deciziilor lor să fie influențată de religie.
Astfel de întrebări lipsesc acum din titlurile privind credința lui Biden. NPR a difuzat, de exemplu, o știre intitulată „Cum credința lui Biden dă formă politicilor sale”. Departe de a-l numi radical, NPR a făcut aluzie la faptul că „discursurile sale țesute cu referință la Dumnezeu, la referințe biblice sau la Papa”, fiind ceva pozitiv.
Dacă nu sunteți fluenți în limbajul Stângii, ceea ce spun ei este așa: este lăudabil că experiența și cariera politică a lui Joe Biden este influențată de credința sa. Este detestabil pentru Amy Coney Barrett.
După prima duminică a lui Joe Biden la Casa Albă, mesajul Stângii și al mass-mediei mainstream este clar: credința devotată a unui lider trebuie celebrată, atât timp cât acel lider este alături de noi.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.