Înainte ca alegătorii americani să-l voteze pe Donald Trump președinte al SUA, neîndreptățiții votanți britanici, cu un profil asemănător cu al americanilor, au decis ca Marea Britanie să iasă din UE.

La fel de ursuzi, votanții din Franța se îmbulzesc să o susțină pe Marine Le Pen, șefa extremei dreaptă ce va fi candidata Frontului Național la prezidențialele de anul viitor. În Germania, partidul antiimigraționist câștigă din ce în ce mai mult teren, în contextul scrutinului federal din 2017. Masele electorale din Vest sunt sătule de partidele tradiționale ale căror politici nu au făcut altceva, în ultimii ani, decât să mărească inegalitățile între oameni și să scadă creșterea economică.

Următorul test al statorniciei, va fi în Italia, pe 4 decembrie. Matteo Renzi, prim ministrul Italiei a propus un referendum, cerând alegătorilor să aprobe reforme constituționale, potrivit The Economist.

Invocând crizele politice frecvente care au marcat scena politică italiană în ultimele decenii, premierul de centru-stânga a cerut o reformă a sistemului politic prin care s-ar spori puterile guvernului central, în detrimentul celor 20 de regiuni ale Italiei, pe probleme precum mediul, transportul și energia. Dacă ar câștiga, efectul ar fi crearea unui guvern central mai puternic și ar încuraja reformele economice liberale.

Șefii celor mai mari companii din Italia sunt încântați de schimbările constituționale și susțin referendumul. Un guvern central mai puternic ar stimula afacerile și ar aduce de la sine și alte schimbări , precum grăbirea justiției civile, eliminând birocrația și încurajând competiția pe piața din Italia pentru un capital productiv. Pare că referendumul propus de Renzi este un apel către italieni, să fie mai deschiși globalizării – exact în momentul în care reacțiile împotriva unor astfel de idei este în plină desfășurare.

Votanții din Marea Britanie și America s-au îndepărtat într-un mod empatic de politicile de globalizare, precum liberul schimb și numărul mare de migrări. Este foarte probabil ca italienii să voteze „nu” la referendum, desprețuind schimbările din afaceri și politică pe care unii le consideră esențiale.

Partidele de opoziție, inclusiv partidul populist „Movimento 5 Stelle”, precum și disidenții din partidul lui Renzi, consideră că modificările constituționale propuse vor înlătura controalele democratice, vor oferit prea multe puteri executivului, în timp ce economiile cu administrația vor fi minime.

Premierul social-democrat Matteo Renzi, aflat la jumătatea mandatului, se confruntă cu o scădere a popularității, ilustrată și de înfrângerile suferite de formațiunea sa, Partidul Democrat (PD), la alegerilor locale din luna iunie.

Astfel, premierul Renzi dorește să schimbe câteva articulații importante ale regimului italian. Întrebarea pusă la referendumul din 4 decembrie amintește în chip explicit patru modificări: renunțarea la bicameralismul egalitar, care face ca Senatul și Camera să fie alese în baza unui sistem electoral identic și să dispună de aceleași puteri, reducerea numărului de aleși, diminuarea costurilor de funcționare pentru anumite instituții, suprimarea Consiliului Național pentru Economie și Muncă. Italienii vor fi întrebați, de asemenea, dacă vor și alte modificări, care privesc majoritatea necesară pentru alegerea președintelui, inițierea și validarea referendumului, desemnarea judecătorilor de la Curtea Constituțională, declararea stării de război.