
Mii de turci s-a adunat, vineri, în jurul fostei catedrale Sfânta Sofia pentru a participa, în prezența președintelui Recep Tayyip Erdogan, la prima rugăciune după reconvertirea în moschee a acestei clădiri emblematice din Istanbul. În semn de protest, în Grecia, bisericile ortodoxe au bătut clopotele și au coborât steagurile în bernă. Arhiepiscopul Atenei și al Greciei, Ieronymos, a spus că transformarea leagănului Ortodoxiei Grecești este „un sacrilegiu”.
În ciuda epidemiei cu noul coronavirus, mulțimi compacte s-au format încă de dimineață în jurul Sfintei Sofia pentru a participa la rugăciunea programată în jurul orei 10 (GMT) iar câțiva credincioși și-au petrecut noaptea acolo.
La 10 iulie, liderul de la Ankara a decis să remită fosta bazilică cultului musulman, după ce o hotărâre judecătorească i-a revocat statutul de muzeu.
Această măsură a stârnit furia anumitor țări, în special a Greciei, care urmărește îndeaproape soarta moștenirii bizantine din Turcia. Papa Francisc a spus, de asemenea, că este „foarte întristat” de această reconversie.

Recitări coranice au avut loc dimineață la catedrala Sfanta Sofiia, înainte de rugăciunile de vineri la care au fost invitați mai mulți înalți oficiali străini.
Ca măsură de precauție, autoritățile au indicat că maximum o mie de credincioși se vor putea ruga în interiorul moscheii. Dar mulți oameni se vor putea reculege în jurul clădirii.
În fața afluxului de credincioși musulmani, dintre care unii nu au purtat măști de protecție, guvernatorul din Istanbul, Ali Yerlikaya, a spus că spațiile prevăzute în exteriorul Sfintei Sofia sunt pline.

Pentru numeroși observatori, transformarea Sfintei Sofia în moschee de Erdogan vizează să refacă baza sa electorală conservatoare și naționalistă în contextul dificultăților economice agravate de pandemie.
Luând această decizie, șeful statului, adesea acuzat de derivă islamistă, atacă de asemenea moștenirea fondatorului Republicii, Mustafa Kemal, care a transformat Sfânta Sofia în muzeu în 1934 pentru a deveni emblema unei Turcii laice.
Ca un simbol, Erdogan a ales ca prima rugăciune aă aibă loc cu ocazia celei de-a 97-a aniversări de la Tratatul de la Lausanne, care a fixat frontierele Turciei moderne și pe care președintele, un nostalgic al Imperiului otoman, solicită adesea să fie revizuit.
Soarta mozaicurilor bizantine care se află în interiorul monumentului și care erau acoperite cu ipsos în epoca otomană îi preocupă în special pe istorici.
Autoritatea Afacerilor religioase (Diyanet) a afirmat că ele vor fi ascunse după perdele doar în timpul rugăciunilor, islamul interzicând reprezentările figurative.
Catedrala, simbol al lumii creștine, rămâne în Turcia strâns asociată cu capturarea Constantinopolului în 1453 de către sultanul Mehmet II, cunoscut sub numele de Cuceritorul. O fanfară otomană a fost prezentă de altfel, în fața edificiului, vineri.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
”Turcia se va dezmembra. Această dezmembrare, nouă, grecilor, ne va fi de folos. Atunci ținuturile noastre vor fi eliberate. La fel și Constantinopolul, va fi eliberat și va redeveni oraș grecesc. Biserica Sfânta Sofia se va deschide și se va sluji din nou în ea.
..i-am mărturisit neliniștea mea legată de cele pe care le fac guvernanții în patria noastră. Atunci Starețul mi-a spus:
-Nu te teme! Dumnezeu NU va îngădui să se facă rău, dar se vor petrece unele lucruri și vor face unele făgăduințe care nu vor putea fi explicate din punct de vedere logic. ATUNCI LUMEA SE VA SCÂRBI DE EI ȘI VA CĂUTA SĂ-I RĂSTOARNE. Așa cum un balon se umflă și deodată se sparge, tot astfel vor plesni și aceștia. Nu pot să vă spun mai multe.
(…) îl întrebam mereu pe Stareț ce se va întâmpla cu Turcia și cu elenismul.
Odată, am mers la Stareț împreună cu un prieten de-al meu. Când am ajuns acolo, l-am întrebat:
-Gheronda, suntem din Alexandropolis. Oare ne va prinde și pe noi furtuna?
-Ascultă! Turcii nu vor intra în Alexandropolis. Vor face Greciei numai o provocare, depășind granițele maritime. Noi însă, vom suferi de foame. Acesată furtună va dura câteva luni de zile.
-Gheronda, cum îmi voi da seama că războiul se apropie?
-Când vei auzi la televizor de mutarea granițelor maritime, atunci va veni războiul.
-Și care state vor participa la acest război?
-Ascultă, după provocarea turcilor, rușii vor coborî în strâmtori, dar nu ca să ne ajute pe noi. Ei vor avea alte interese. Însă, fără să vrea, ne vor ajuta pe noi. Atunci turcii, ca să apere strâmtorile, care au importanță strategică, vor concentra acolo și alte forțe. Pentru aceasta, vor retrage trupele din teritoriile ocupate. Atunci, celelalte țări ale Europei, Anglia, Franța, Italia și încă cinci-șase state ale Uniunii Europene vor vedea că Rusia va ocupa teritorii și își vor spune: ”Nu mergem și noi acolo ca să luăm niște teritorii? ” Toți însă vor dori ”partea leului”. Și astfel vor intra și europenii în război.
-Noi ce vom face? Armata grecească va lua parte la acest război?
-Nu. Guvernul va hotărî ca să nu trimită armată. Trupele grecești vor păzi doar granițele. Faptul că ele nu vor lua parte la acest război va fi pentru noi o mare binecuvântare a Lui Dumnezeu. Căci cei care vor participa la război se vor pierde…Atunci, fiindcă grecii se vor înfricoșa, mulți se vor întoarce la Biserică, la Dumnezeu și se vor pocăi. Și, pentru că va exista pocăință, grecii nu vor păți nimic rău. Dumnezeu se va milostivi de Grecia, deoarece lumea se va întoarce către Biserică, către monahism și vor începe să se roage. Mulți turci se vor boteza creștini. Atunci, împăratul Constantin va mijloci ca orașul Constantinopol să fie dat grecilor. Acest împărat este evlavios, este bun.
-Gheronda, ne vor da Cetatea Constantinopolului nouă?
-Ne-o vor da nu pentru că vor voi, ci pentru că această soluție va servi intereselor lor. Dar acestea pe care ți le spun acum să nu le spui nimănui, căci te vor crede nebun. Pentru că acum, încă nu a venit timpul pentru aceasta.
Această discuție cu Starețul a avut loc în 1991, când încă slujeam în armată.
Altă dată, Starețul mi-a spus: ”Guvernarea Cetății de către greci va fi atât militară, cât și politică.”
Am cunoscut trei ofițeri care merseseră la Stareț. Unul dintre ei mi-a spus: ”Starețul Paisie mi-a spus că voi fi conducătorul unității militare din Constantinopol”. Celorlalți doi însă, nu le-a spus nimic.
Odată, un grup de închinători a mers la Stareț. Unul dintre ei studia arhitectura la Politehnica din Xanthi. La un moment dat, Starețul s-a întors către el și i-a spus, deși îl vedea pentru prima oară: ”Tu, ca arhitect, vei participa la construirea Cetății, deoarece Constantinopolul va fi construit din nou.”
Aceasta a spus-o arătându-l cu degetul în fața tuturor. Apoi s-a întors către mine și mi-a spus: ”Și tu, Anestis, vei merge în Cetate. Amândoi veți merge – și a arătat către mine și prietenul meu – dar cu alt scop.” Însă nu mi-a arătat scopul. După aceasta, mi-a venit dorința de a învăța limba turcă..."
https://ortodoxia.ro/article/profetiile-sfantului-paisie-aghioritul-despre-zilele-din-urma-ww3-sfarsitul-lumii