FOTO: http://sergesblog.blogspot.ro/
În' plan politic, însă, este clar și fără echivoc o victorie a punctului de vedere al Patriarhiei Moscovei. Nu cred că Patriarhul Chiril sau Vladimir Putin își puteau dori mai mult. Papa Francisc s-a arătate de acord cu punctul de vedere moscovit în toate situațiile. Nu este mai puțin relevant momentul: să ne amintim că Papa Francisc a luat și pulsul SUA, anul trecut, ceea ce probabil l-a convins că nu poate miza pe cartea americană pentru cauza catolică...
De la criza din Siria, unde declarația semnată de Episcopul Romei preia, practic, punct cu punct, ceea ce spune și Vladimir Putin de câteva luni încoace: " În același timp, este necesar să se depună orice efort din partea comunității internaționale pentru a pune capăt terorismului, cu ajutorul unor acțiuni comune, unite și coordonate. Facem apel la toate țările implicate în lupta împotriva terorismului, pentru a acționa în mod responsabil și prudent". Cu alte cuvinte, Papa admite că și în Siria e vorba de terorism, nici vorbă de opoziție moderată sau alte formule eufemistice folosite de occidentali. Expresia 'război civil sirian",atât de dragă presei occidentale, nu apare nicăieri.
În ceea ce privește Ucraina, Papa le trasmite greco-catolicilor să nu mai susțină așa-zisa "Patriahie a Kievului", în încercarea de a fi recunoscută canonic.Nu pot să nu-mi amintesc cum niște vajnici greco-catolici de pe la noi susțineau și ei cât de frumoasă și luminoasă ar fi organizația lui Filaret și cum "în curând" va fi recunoscută de Constantinopol...
Că tot veni vorba, cu ocazia asta Papa a recunoscut și eroarea procesului numit "uniație". Mai bine mai târziu, decât niciodată. Poate cu ocazia aceasta, vor renunța și istoricii la povestea cu "re-unirea la Roma" a românilor din Transilvania. Nu de alta, dar Papa a renunțat deja.
Nu a scăpat nici Uniunea Europeană cu al său "secularism adesea foarte agresiv", dar nici Statele Unite și celelalte țări care au legalizat căsătoriile și parteneriatele homosexuale: "Regretăm că alte forme de conviețuire sunt puse acum pe același nivel al acestei uniuni, în timp ce conceptul de paternitate și maternitate ca vocație particulară a bărbatului și a femeii în căsătorie, consfințită de tradiția biblică, este îndepărtat din conștiință publică".
Ca tacâmul să fie complet, Papa admite public că Rusia lui Putin și alte țări ale Europei de Est au cunoscut "reînnoirea fără precedent a credinței creștine". Iar această frază: "Într-un sfert de secol s-au construit zeci de mii de noi biserici și s-au deschis sute de mănăstiri și școli teologice" se potrivește perfect și României. Iată că opoziția creată în media din România între "luminatul" Papă și "habotnicul" Patriarh Daniel se demonstrează a fi falsă, articificială, fără niciun fundament.
Mesajele clare ale Papei despre familie și căsătorie, despre avort, despre tehnicile de reproducere artificială sunt identice cu cele transmise, în ultimii ani, de Biserica Ortodoxă Română și societatea civilă creștină. Adică cele despre care doamna Pippidi sau domnul Pantazi, susțin, nu-i așa, că ar fi manevrate de ruși. Să nu ferim a o gândi: prin mesajul său Papa Francisc încurajează și binecuvântează inițiativa românilor de modificarea a Constituției, în apărarea familiei.
Aș scrie și mai mult pe acest subiect, dar nu mai am timp. Mă sună Putin :)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
"Că tot veni vorba, cu ocazia asta Papa a recunoscut și eroarea procesului numit 'uniație'." Spuneti-i asta si d-lui Bogdan Duca :D. Eventual si lui Badilita, dar ala stiu sigur ca e capcaun si nu vrea sa asculte de nici o culoare :P
In alta ordine de idei, mie toata tevatura asta mi se pare un qui pro quo: papa 'recunoaste' pozitiile Rusiei (inclusiv rolul nefast al uniatiei - desi am mai vazut asta, la Balamand parca, si tot fara nici un rezultat), iar Biserica Rusiei recunoaste papei titlul de 'episcop al Romei'. Aparent un targ lipsit de importanta. Fiindca nu-i asa, continutul teologic al declaratiei poate fi interpretat: nu e vorba de unitatea Bisericii (care nu are cum sa se refeca, nefiind stricata) ci de revenirea catolicilor la 'traditiile primului mileniu'. Eventual si a ortodocsilor, desi si aici incape loc de interpertare. Greselile stramosilor, astea pot fi interpretate, dar nu-i asa, se poate admite la limita ca Humbertus si Patriarhul Constantinopolului de atunci, Mihai Cerularie, nu se intelegeau unii pe altii, si de fapt schisma este consecinta firii aprige a celor doi (sau cel putin asta trebuie sa creada multimea, privitoare de televizor). Dar sa ti se recunoasca titlul de Episcop al Romei de catre cei mai aprigi 'dusmani' (adica BO rusa), asta da succes diplomatic. Practic 'unitatea distrusa' a bisericii (intentionat cu b) se reface in trei cuvinte: 'episcop al Romei'.
Sa fim foarte clari, din 1054, Roma nu mai are episcop (pentru cei care nu inteleg, nu mai are episcop ortodox). Prin acceptarea pe fata a ereziei (ereziilor), episcopul Romei a cazut din har, rupandu-se de Biserica. Din punctul de vedere al Bisericii, Francisc este o simpla capetenie 'religioasa', asemeni lui Dalai Lama, sau marelui muftiu din Romania. Ei bine, prin semnatura pusa de Patriarhul Bisercii ruse, tocmai i s-a recunoscut hirotonia intru episcop, facand astfel valide tainele administrate de toti cei care ii impartasesc crezul.
Faptul ca a fost trimis Chiril, tocmai in Cuba, nu este intamplator (chiar as fi curios care e motivul oficial al vizitei lui Chiril tocmai acolo), mai ales ca vine, asa cum a spus autorul dupa intalnirea de la Chambessy. In cele din urma, pe masura ce ne apropiem de data Sinodului, cealalta parte a mesajului va iesi la suprafata. Si sunt tare curios ce contine. Poate o invitatie la Sinod, pentru ca acesta sa poata fi considerat 'ecumenic'...