Noua ordine mondială se bazează acum pe distrugerea valorilor creștine, iar marxismul cultural a devenit moda dominantă. Un avertisment lansat de un fost ministru spaniol, care sublinia faptul că lumea de azi este stăpânitp de o cultură a morții (prin avorturi, legalizarea eutanasiei, dominația ideologiei de gen și legilor LGBTI) pare să se adeverească: este vorba de pierderea profundă a semnificației vieții și de ofensiva agresivă așa numitului „anti-natalism”.
Un articol pe acest subiect, privind ultimul răcnet în materie de ideologie neo-marxistă, Anti-Natalismul, este publicat de EVZ.
Gwynn Mackellen este consultantă în reciclare. Avea 26 de ani când s-a sterilizat: „Din motive de protecție a mediului am știut dintotdeauna că nu vreau să am copii”.
Cercetătorii suedezi de la Universitatea din Lund au ajuns în 2017 la o concluzie halucinantă: cea mai eficientă măsură anti-poluare este să ai mai puțini copii. Potrivit unui studiu din iulie 2017 publicat în Environmental Research Letters, orice copil nenăscut ar echivala cu o reducere a poluării de 58,6 tone de bioxid de carbon pe an. Aiuritoarea cifră este rezultatul unui calcul complicat, în care se face o estimare a emisiilor poluante pe care un individ le produce într-o viață la care se adaugă cele ale tuturor descendenților săi, suma fiind ponderată cu gradul de rudenie și cu durata medie de viață.
Potrivit savanților de la Lund, în comparație cu catastrofa ecologică de care se face vinovat un copil, poluarea unui automobil este floare la ureche: doar 2,4 tone de CO2 anual.
Studiul universitarilor suedezi i-a adus la frenezie pe toți ecologiștii, disperați că mersul lor pe bicicletă nu salvează planeta. Așa a apărut antinatalismul: o mișcare filosofică bazată pe principiul că este o cruzime să aduci pe lume ființe umane, doar pentru a le condamna să sufere și să provoace suferință altora, întro lume din ce în ce mai puțin propice vieții.
Gwyin Mackelen (foto) este o anti-natalistă convinsă: „Lucrez în industria deșeurilor, iar deșeurile sunt un efect al populației”, explică Mackelen, care observă că poluarea este făcută adesea cu intenții bune.
„Copacii sunt tăiați în beneficiul nostru. Deșeurile de plastic sunt deversate și mineralele sunt extrase nu din cauza oamenilor răi, ci a oamenilor pur și simplu. Dacă noi am fi mai puțini, ar exista mai puține astfel de efecte.”
„Cred că societatea omenească are o cultură prea natalistă, iar acest lucru este dăunător. Îmi doresc să reducem populația în mod voluntar.” Însă prejudecățile culturale sunt vinovate, deoarece proslăvesc maternitatea și împing omenirea să facă copii, fără a realiza consecințele catastrofale pentru planetă.
„Mama mea a fost educată că trebuie să se mărite și să dea naștere la copii, însă eu și sora mea nu am fost crescute la fel”, mărturisește Gwynn într-o discuție cu reporterii de la The Guardian. Nici prin cap nu-i trece că dacă maică-sa ar fi fost anti-natalistă, ea n-ar mai fi făcut filosofie cu ziariștii.
Tânăra, care locuiește în oaza de progresism numită San Francisco, face parte dintr-o comunitate numită Voluntary Human Extinction Movement (Mișcarea pentru Dispariția Voluntară a Omenirii). Deviza VHEM este: „Fie să trăim mult și apoi să dispărem!”, iar siteul său conține multe desene animate și încearcă să demonstreze că extincția umanității nu are nimic grav sau tragic.
Cele mai abjecte lucruri devin acceptabile prin repetare
VHEM are o soră în Marea Britanie: organizația Population Matters. Aceasta nu face propagandă deschisă pentru extincția benevolă a omenirii, ci doar împotriva creșterii demografice, care, susține ea, duce la degradarea mediului, epuizarea resurselor, sărăcie și inegalitate.
Directorul Population Matters, Robin Maynard, confirmă că există o creștere a sprijinului pentru ideile organizației sale în rândurile tinerilor. „Se vede după traficul nostru online – simpatizanții noștri pe Twitter au crescut cu 60% față de 2016, iar o postare recentă pe Facebook despre a nu avea copii a fost citită de 4 milioane de persoane... Acest lucru este sprijinit de creșterea numărului de savanți care afirmă că omenirea trebuie să-și rezolve problema numărului, ca și pe cea a consumului.”
Membrilor notorii ai grupului, sir David Attenborough, favoritul National Geographic, realizatorul de documentare despre natură (inclusiv pentru copii) Chris Packham, sau scriitoarea Lionel Shriver, li s-a alăturat recent Leilani Münter (foto), pilot de curse și activistă pentru mediu. Deviza ei: „Să nu subestimezi niciodată o puicuță vegană hipiotă cu o mașină de curse!” Are 44 de ani și spune că ea și soțul ei sunt „child-free” - în loc de „childless” - dat fiind că primul termen sună mai „pozitiv”.
„Cu cât vorbim mai mult, cu atât mai relaxați se vor simți oamenii să abordeze subiectul și atunci, poate, lucrurile se vor schimba”. Leilani enunță aici un pricipiu de bază propagandei: cele mai abjecte lucruri ajung să se banalizeze prin repetarea lor. Și să fie acceptate.
Șoferița vegană a avut primul semn de îngrijorare față de supra-popularea planetei când abia împlinise 20 de ani: „Studiam biologia la Universitatea din California și am mers la o conferință care credeam că este despre biochimie, însă profesorul ne-a prezentat un documentar despre populație.” A rămas stupefiată de cifre. „Omenirea a avut nevoie de 200.000 de ani pentru a ajunge la primul miliard de indivizi, apoi de 126 de ani pentru a se dubla ajungând la 2 miliarde, 30 de ani pentru a adăuga încă un miliard și 14 ani pentru încă unul.” Pentru fiecare dintre miliardele următoare a fost nevoie de 12 ani. „Este îngrozitor”, spune Münter, care crede că oricât s-ar converti omenirea la mașini electrice, la surse de energie refolosibile și la alimente din plante, toate acestea măsuri nu pot compensa suprapopularea. Ea este întru totul de acord cu un studiu al Universității Cornell din 1999, privind „capacitatea maximă” a Pământului: „Pentru ca toți oamenii să trăiască într-o relativă prosperitate, cu acces la apă curată și la electricitate, numărul lor nu trebuie să depășească 2 miliarde, dar suntem deja cu 5,6 miliarde în plus și cifra crește cu rapiditate în fiecare zi.”
Münter și cei care gândesc ca ea resping ideea că viața fără copii nu are rost și farmec. „Nu simt că îmi lipsește ceva. Grație activismului meu, ajung să vorbesc în școli și universități în fața a mii de copii. Dacă aș avea propriul meu copil, nu aș avea timp.”
„Climatul de acum nu este potrivit pentru a avea copii”
Și totuși, există și activiști mai activi decât șoferița de curse vegană. De pildă, colega ei din conducerea Population Matters, Emma Olif. Aceasta trăiește într-o caravană cu care colindă Marea Britanie și țările europene, mai ales zonele rurale, unde lumina antinatalismului pătrunde mai greu. „Oamenii sunt foarte limitați în legătură cu ce înseamnă să fii o persoană responsabilă. Astăzi avem atâtea oportunități să facem lucruri importante, să avem alte sarcini decât copiii. Putem fi însărcinați cu idei și visuri și revoluție.”
Și Emma își continuă expunerea convingerilor ontologice: „Din punct de vedere biologic, a avea copii este probabil unul dintre cele mai egoiste lucruri pe care le poți face. Furi resursele de la alții pentru a-ți perpetua propriile gene. Eu am patru frați, genele mele sunt în regulă. Dar lucrurile pe care vreau să le transmit sunt intelectuale. Dacă nu am copii, îmi rămâne mai mult timp să fac asta.”
La o tabără de vară care a avut loc la Portland, cu șapte ani în urmă, Angela l-a cunoscut pe fondatorul VHEM, Les Knight. A rămas încântată de felul în care acesta sistematiza și sintetiza informațiile despre impactul asupra mediului al fiecărui om, „hectare de pădure potențial salvate de orice ființă ființă umană care nu este adusă pe lume”.
Soțul Angelei, Xavi, care lucreează la o agenție de certificare a produselor oragnice, a decis că își dorește să rămână „childfree” când abia trecuse de douăzeci de ani, influențat de femeia cu care avea o relație. „Peste tot în jur am găsit motive care să-mi confirme că decizia mea este bună.”
Ca și soția sa și toți ceilalți colegi antinataliști, și Xavi este un filosof care și-a structurat un sistem solid de gândire. El constată că, deși diferite de cele ale femeilor, există și asupra bărbaților numeroase presiuni sociale de a procrea: „Bărbații par să aibă credința ‘macho-istă’ că genele lor superioare trebuie perpetuate... Dar cred că presiunea de a procrea este mai mare la femei.” Xavi consideră că bărbații care spun că nu vor copii manifestă „o dezamăgitoare reținere de a apela la metodele chirurgicale care să facă acest lucru sigur, când o vasectomie este mult mai rapidă și mult mai puțin invazivă decât legarea trompelor la femei. Testiculele nu sunt sacrosancte”. Xavi și-a făcut vasectomie la 26 de ani și se mândrește spunând că „sunt cel mai bine cheltuiți 500 de dolari din viața mea”.
Articolul integral poate fi citit AICI.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
dacă populația crește ni se spune că planeta nu are resurse să ne susțină, dacă scade atunci avem nevoie de (i)migranți!
Dar strategia e deja evidentă: "Nu faceți copii, salvați planeta, fiți hedoniști...ops, nu mai sunt destui muncitori necalificați, plătitori de taxe și copii să împovăram cu datorii, așa că trebuie să importăm toate scursurile necivilizate, violente, parazite, neintegrabile și cu natalitate uriașă din lumea a treia"