Într-un articol apărut pe site-ul Vanityfair.com, jurnalistul Nick Bilton vorbește despre un zvon care circulă în această perioadă în Silicon Valley - acela că fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, ar putea deveni, la un moment dat, președintele Statelor Unite.
Deși pentru unii ideea ar părea de domeniul fanteziei, la fel cum era considerată acum câteva luni ipoteza că Donald Trump va fi noul șef de la Casa Albă, Bilton susține că sunt destule voci influente din Silicon Valley care cred că este foarte posibil ca Zuckerberg să se înscrie în cursa prezidențială în viitor. În plus, dacă acest lucru se va întâmpla, jurnalistul declară că se numără printre cei care consideră că fondatorul Facebook ar avea șanse reale să câștige alegerile. Iar Nick Bilton aduce și câteva argumente în sprijinul ipotezei sale.
Unul ar fi acela că, recent, Zuckerberg a declarat că pentru o perioadă a fost ateu, însă acum este de părere că religia este foarte importantă. Nimănui nu-i plăcea un președinte care nu crede în vreun fel de Dumnezeu, subliniază jurnalistul, dând de înțeles că acesta ar fi un indiciu cu privire la intențiile șefului Facebook de a candida la prezidențiale.
Un alt semn ar fi acela că, vorbind despre obiectivele sale pentru 2017, Zuckerberg a menționat faptul că în acest an își dorește să cunoască oameni din „fiecare stat al SUA”.
Mai mult, în ultima perioadă, atât fostul manager al campaniei lui Barack Obama, cât și alți politicieni americani s-au alăturat inițiativelor filntropice ale Chan Zuckerberg Initiative, mai precizează Nick Bilton.
Potrivit acestuia, Zuckerberg are și personalitatea necesară pentru a fi președintele SUA. Conform unor apropiați ai șefului Facebook, unul dintre jocurile preferate de acesta în copilărie era „Civilization”, un joc care presupunea construirea unui imperiu „care să reziste testului timpului”. Ulterior, Zuckerberg a aplicat cu succes unele dintre strategiile folosite în astfel de jocuri și în cazul gestionării Facebook. Mai mult, autorul articolului susține că este important de menționat faptul că fondatorul rețelei de socializare nu este condus de bani în acțiunile sale, ci își dorește să realizeze ceva măreț, care să aibă o reală influență asupra lumii. Pe de altă parte, Bilton este de părere că dezavantajul lui Zuckerberg e că nu este suficient se sociabil pentru a fi președintele SUA.
De asemenea, Nick Bilton atrage atenția asupra faptului că în următorii 20 de ani SUA se vor confurunta cu provocarea adusă de automatizare și folosirea inteligenței artificiale care vor afecta foarte multe aspecte ale vieții, de la renunțarea la multe locuri de muncă, până la felul în care interacționează oamenii.
„Într-un viitor în care infrastructura guvernamentală este expusă atacurilor hackerilor, unde războaiele nu se vor mai purta între oameni, ci între soft-uri, nu-i așa că este timpul pentru un președinte care știe câte ceva despre tehnologie?” se întreabă jurnalistul.
Dacă ar fi să candideze pentru președinția SUA, așa cum indică zvornurile neconfirmate deocamdată, Mark Zuckerberg nu va face acest lucru înainte de anul 2024.
Totuși, mai subliniază semnatarul articolului, oricât de ciudat ar părea, Zuckerberg este deja unul dintre puținii oameni pentru care, a deveni liderul de la Casa Albă ar putea fi un pas înapoi, în condițiile în care, prin intermediul Facebook, el este deja „adevăratul lider al lumii libere”.
Ținând cont de faptul că 1,8 miliarde de oameni sunt, lunar, utilizatori activi ai Facebook, Zuckerberg este, probabil, singurul om care poate influența, mai mult sau mai puțin, un sfert din populația Planetei, doar prin apăsarea unui buton, mai precizează Nick Bilton.
Deși pentru unii ideea ar părea de domeniul fanteziei, la fel cum era considerată acum câteva luni ipoteza că Donald Trump va fi noul șef de la Casa Albă, Bilton susține că sunt destule voci influente din Silicon Valley care cred că este foarte posibil ca Zuckerberg să se înscrie în cursa prezidențială în viitor. În plus, dacă acest lucru se va întâmpla, jurnalistul declară că se numără printre cei care consideră că fondatorul Facebook ar avea șanse reale să câștige alegerile. Iar Nick Bilton aduce și câteva argumente în sprijinul ipotezei sale.
Unul ar fi acela că, recent, Zuckerberg a declarat că pentru o perioadă a fost ateu, însă acum este de părere că religia este foarte importantă. Nimănui nu-i plăcea un președinte care nu crede în vreun fel de Dumnezeu, subliniază jurnalistul, dând de înțeles că acesta ar fi un indiciu cu privire la intențiile șefului Facebook de a candida la prezidențiale.
Un alt semn ar fi acela că, vorbind despre obiectivele sale pentru 2017, Zuckerberg a menționat faptul că în acest an își dorește să cunoască oameni din „fiecare stat al SUA”.
Mai mult, în ultima perioadă, atât fostul manager al campaniei lui Barack Obama, cât și alți politicieni americani s-au alăturat inițiativelor filntropice ale Chan Zuckerberg Initiative, mai precizează Nick Bilton.
Potrivit acestuia, Zuckerberg are și personalitatea necesară pentru a fi președintele SUA. Conform unor apropiați ai șefului Facebook, unul dintre jocurile preferate de acesta în copilărie era „Civilization”, un joc care presupunea construirea unui imperiu „care să reziste testului timpului”. Ulterior, Zuckerberg a aplicat cu succes unele dintre strategiile folosite în astfel de jocuri și în cazul gestionării Facebook. Mai mult, autorul articolului susține că este important de menționat faptul că fondatorul rețelei de socializare nu este condus de bani în acțiunile sale, ci își dorește să realizeze ceva măreț, care să aibă o reală influență asupra lumii. Pe de altă parte, Bilton este de părere că dezavantajul lui Zuckerberg e că nu este suficient se sociabil pentru a fi președintele SUA.
De asemenea, Nick Bilton atrage atenția asupra faptului că în următorii 20 de ani SUA se vor confurunta cu provocarea adusă de automatizare și folosirea inteligenței artificiale care vor afecta foarte multe aspecte ale vieții, de la renunțarea la multe locuri de muncă, până la felul în care interacționează oamenii.
„Într-un viitor în care infrastructura guvernamentală este expusă atacurilor hackerilor, unde războaiele nu se vor mai purta între oameni, ci între soft-uri, nu-i așa că este timpul pentru un președinte care știe câte ceva despre tehnologie?” se întreabă jurnalistul.
Dacă ar fi să candideze pentru președinția SUA, așa cum indică zvornurile neconfirmate deocamdată, Mark Zuckerberg nu va face acest lucru înainte de anul 2024.
Totuși, mai subliniază semnatarul articolului, oricât de ciudat ar părea, Zuckerberg este deja unul dintre puținii oameni pentru care, a deveni liderul de la Casa Albă ar putea fi un pas înapoi, în condițiile în care, prin intermediul Facebook, el este deja „adevăratul lider al lumii libere”.
Ținând cont de faptul că 1,8 miliarde de oameni sunt, lunar, utilizatori activi ai Facebook, Zuckerberg este, probabil, singurul om care poate influența, mai mult sau mai puțin, un sfert din populația Planetei, doar prin apăsarea unui buton, mai precizează Nick Bilton.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Pe cine urasc? Pe evrei, imi vine sa spun, dar faptul ca as ceda atit de supus instigarilor doctorului aluia austriac (sau neamt) imi spune ca n-am nimic impotriva blestematilor de evrei.
Despre evrei nu stiu decit ce m-a invatat bunicul: — Sint acel popor ateu prin excelenta, ma instruia el. Pornesc de la conceptia ca binele trebuie realizat aici, nu dincolo de mormint. Deci faptuiesc numai pentru cucerirea lumii acesteia. Anii copilariei mi-au fost plini de intristare din pricina fantasmei lor. Bunicul imi descria ochii aceia ce te spioneaza, asa de falsi incit deveneai livid, surisurile alea unsuroase, buzele de hiena inaltate deasupra dintilor, privirile apasatoare, infecte, uritite, cutele dintre nas si buze mereu nelinistite, sapate de ura, nasurile alea ale lor coroiate ca niste ciocuri de pasari din sud... Iar ochiul, ah, ochiul... Se roteste febril cu pupila de culoarea piinii prajite si da la iveala boli ale ficatului, stricat de secretiile produse de o ura de optsprezece veacuri, se pleaca peste o mie de riduri ce se accentueaza odata cu virsta si, inca de pe la douazeci de ani, iudeul pare vestejit ca un batrin. Cind zimbeste, pleoapele umflate i se inchid pe jumatate, abia lasindu-i o linie imperceptibila, semn de viclenie, zic unii, de desfriu, preciza bunicul... Iar cind ma facusem destul de mare ca sa inteleg, imi amintea ca evreul, pe linga ca e infumurat ca un spaniol, ignorant ca un croat, lacom ca un levantin, ingrat ca un maltez, obraznic ca un tigan, murdar ca un englez, unsuros ca un calmuc, poruncitor ca un prusac si clevetitor ca unul de la Asti, mai e adulter din pricina poftei neinfrinate – depinde de circumcizie, care-i face mai sculatei, cu o disproportie monstruoasa intre piticenia trupeasca si vergeaua aia cavernoasa a excrescentei lor pe jumatate mutilate.
Eu, unul, pe evrei i-am visat noapte de noapte, multi ani la rind.
Din fericire, n-am intilnit niciunul, afara de tirfulita din ghetoul de la Torino, pe cind eram copilandru (dar n-am schimbat mai mult de doua vorbe) si de doctorul austriac (sau neamt, totuna).