Unul dintre cele mai sacre locuri religioase din lume, Muntele Sinai, unde, în mijlocul tunetului și focului, Dumnezeu i-ar fi transmis lui Moise cele 10 porunci, este pe cale să devină sediul unui mega-resort de lux.

În Egipt, la poalele muntelui Sinai, loc spiritual important pentru cele trei religii monoteiste, proiectul faraonic al „Marii Transfigurări” amenință să perturbe echilibrul fragil al sitului mănăstirii Sfânta Ecaterina. Tensiunile politice și religioase, turismul de masă și pericolele ecologice alimentează controversa.

Hoteluri de lux, restaurante, centre comerciale, vile de lux, o telecabină și aeroporturi extinse sunt planificate sau deja în construcție în această zonă montană a peninsulei Sinai.

„Marea transfigurare pe Pământul păcii” 

Conform tradiției iudaice, creștine și musulmane, aici, pe muntele Sinai (Moussa în arabă și Sináy în ebraică), Moise ar fi primit Tablele Legii cu cele zece porunci. În Egipt, acest sit conservat se află însă acum în centrul tuturor polemicilor.

Dacă acum un secol era foarte dificil de a se ajunge în acest loc îndepărtat, astăzi este suficient de luat avionul până la Sharm El-Sheikh și de parcurs restul drumului cu autobuzul. Pelerinaje, excursii cu autobuzul, drumeții și trasee montane: în ultimii ani, această zonă aridă s-a transformat într-o mină de aur pentru turism în folosul guvernul egiptean, scrie La Croix.

Pentru a redinamiza o economie în declin după pandemia de Covid-19, proiectul „Marea transfigurare pe Pământul păcii” a fost lansat în 2021. Mai multe hoteluri, aproape 1.500 de cabane și vile, o sală de conferințe, o sală de recepție, un teatru, un muzeu.

Acest mega-program de amenajare urbană, inițiat de guvernul egiptean și susținut de mai multe companii private, este oficial conceput ca „un cadou al Egiptului pentru întreaga lume și pentru toate religiile”.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina este amenințată

În ciuda suspendării temporare a lucrărilor, proiectul continuă să provoace tensiuni. Potrivit unui sondaj realizat de BBC și publicat la începutul acestei săptămâni, Egiptul ar fi foarte interesat de terenurile mănăstirii Sfânta Ecaterina, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Fondat în secolul al VI-lea de împăratul bizantin Iustinian cel Mare, acest lăcaș de cult, de tradiție liturgică greco-ortodoxă, și puternic centru de pelerinaj, este considerat cea mai veche mănăstire creștină locuită fără întrerupere.

Zidurile sale adăpostesc numeroase relicve, icoane și manuscrise vechi de peste un mileniu, printre care celebrul testament (Ashtiname) al lui Mahomed, o cartă care acordă mănăstirii protecție și privilegii și care ar purta semnătura profetului însuși.

Arhiepiscopia greco-ortodoxă autonomă din Sinai (sau Biserica autonomă a Sfintei Ecaterina), definită în secolul al XVIII-lea ca „liberă, neînvinsă, nesubordonată nici unui tron”, are sediul la Sfântul Sinod din Ierusalim și păstrează o legătură istorică cu Biserica Ortodoxă din Grecia.

Tensiuni între Cairo și Atena

Însă, din luna mai a anului trecut, controversa privind megaproiectul de amenajare a acestei zone a depășit granițele. O hotărâre a unui tribunal egiptean a confirmat naționalizarea anumitor terenuri ale mănăstirii, ordonând călugărilor să părăsească mai multe parcele. Ca reacție, mănăstirea și-a închis porțile pentru public, îngrijorată de o potențială demolare progresivă a locului.

În iulie, Parlamentul grec a votat o lege care instituie un statut oficial pentru mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, acordându-i pentru prima dată o recunoaștere juridică clară în Grecia. Duminică, 7 septembrie, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că este „pe punctul de a semna un acord care garantează caracterul ortodox grec al mănăstirii”.

Deși aceast anunț nu are un efect direct asupra hotărârii egiptene, el conferă mănăstirii o forță diplomatică suplimentară, în contextul în care comunitatea se confruntă cu o criză internă care a dus la anunțarea demisiei arhiepiscopului Damianos.

Impact social și de mediu, un cimitir deja distrus

Pe lângă aceste tensiuni politico-religioase, „Marea transfigurare” este criticată și pentru impactul social asupra câmpiei El-Raha, situată sub mănăstire. Zona găzduiește tribul Jebeleya, descendenți ai gărzilor venite din Egipt și de la Marea Neagră pentru a servi călugării, care s-au convertit apoi la islam.

Cu toate acestea, de la restituirea peninsulei Sinai de către Israel în 1979, guvernele egiptene succesive conduc dezvoltarea regiunii fără a consulta aceste comunități beduine.

Mega-proiectul nu face excepție de la regulă: „Ne-am trezit într-o zi și, brusc, 3.000 de muncitori și utilaje de construcții distrugeau totul. Părea sfârșitul lumii”, a relatat Saad, un locuitor al regiunii mănăstirii Sfânta, pentru ziarul independent egiptean Mada Masr.

„Spun că vor plăti pentru casele pe care le distrug. Dar foarte puțin, și deocamdată nu dau nimic”, mărturisește un altul pentru ziarul online L’Orient XXI.

Un cimitir a fost ras deja de pe fața pământului pentru a se construi o nouă parcare. Planurile existente nu prevăd proiecte de infrastructură hidraulică adecvate pentru a răspunde cererii populației țintă, care se estimează că va crește de la 8.000 la 12.000 de locuitori.

În fața buldozerelor, ONG-ul World Heritage Watch a trimis în luna iulie o scrisoare deschisă prin care solicita Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO să înscrie regiunea Sfânta Ecaterina pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol.

În 2023, organismul ONU își exprimase deja îngrijorarea, solicitând Egiptului să pună capăt lucrărilor de amenajare, să verifice impactul acestora și să elaboreze un plan de conservare.

Proiectul guvernamental reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru fauna și flora zonei, declarată rezervație naturală în 1989. Protectoratul adăpostește zeci de animale „vulnerabile”, precum capra neagră din Nubia, precum și specii vegetale rare, dintre care peste 120 sunt medicinale.

„Ceea ce se întâmplă la Sfânta Ecaterina face parte din ceea ce se întâmplă în întregul Egipt: un tren rapid al dezvoltării care avansează fără cercetare, fără cunoaștere și fără înțelegere, și nimeni nu îl poate opri”, concluzionează un fost angajat al Protectoratului Sfânta Ecaterina pentru ziarul Mada Masr.