În Franța, criza politică pare una fără sfârșit. De o lună, nu are guvern. Demisia premierului desemnat, Sébastien Lecornu, pare să marcheze intrarea într-o nouă etapă: acutizarea.

Luni dimineață, pe 6 octombrie, premierul desemnat, Sébastien Lecornu, și-a depus mandatul. Toate eforturile sale de a forma un guvern au eșuat.

Se împlinește astfel o lună de zile de când Franța nu are guvern, de când fostul premier, François Bayrou, a fost măturat de un vot de neîncredere.

Nori negri se adună deasupra Palatului Elysée și a lui Emmanuel Macron. Într-o republică prezidențială, este firesc ca, până la urmă, oalele să se spargă în capul președintelui, oricât de abil și de unsuros ar fi acesta

Potrivit unui sondaj realizat de institutul Odoxa, după ce Lecornu și-a depus mandatul, mai bine de două treimi dintre francezi (70%) cer demisia lui Macron și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate.

Un procent fără precedent. Amintim că mandatul lui Macron expiră în 2007.

De asemenea, 60% vor dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri legislative anticipate.

Această cifră este însă cu atât mai spectaculoasă cu cât, cu doar patru luni în urmă, în iunie, 62% dintre francezi se pronunțau împotriva dizolvării Parlamentului.

Deși, de ani de zile, Macron s-a obișnuit să navigheze în ape tulburi, niciodată situația lui nu a fost mai complicată.

Un alt sondaj, de acum câteva zile,arată că, în cazul unor alegeri legislative anticipate, francezii nu mai sunt de acord cu izolarea (faimosul „cordon sanitar”) a partidului Adunarea Națională, al lui Marine Le Pen, care se situează în fruntea preferințelor partidelor politice.

Iar o altă cercetare sociologică, din urmă cu o săptămână, îi dădea pe Marine Le Pen și Jordan Bardella, cei doi posibili candidați la prezidențiale din partea Adunării Naționale, foarte departe în frunte – ambii cu un scor mai mare de dublu decât urmăritorii lor.

Acum, însă, toată Franța (și toată lumea) este cu ochii pe Emmanuel Macron.

După demisia lui Lecornu, acesta a încercat să câștige timp, acordându-i premierului desemnat și demisionar un răgaz de 48 de ore pentru a găsi o soluție politică.

În caz contrar, președintele a anunțat că își va „asuma responsabilitatea”.

Răgazul pentru Lecornu expiră joi. Iar criza este în continuare nerezolvată.

Ce va face Macron? Va dizolva Parlamentul? Va demisiona el însuși? Ambele? Sau, ca și până acum, va trage de timp, desemnând un prim-ministru din partea societății civile?

Adică o frecție la un picior de lemn.

Cât de complicată este situația în Franța ne-o spune și Financial Times:

„Greșelile președintelui au aruncat Franța în cea mai gravă criză din ultimii 70 de ani. (...) Nu doar că Franța este neguvernabilă, dar finanțele sale publice sunt într-o situație deplorabilă, economia este slăbită, iar tensiunile sale cresc, Poate că țara nu se află chiar în pragul unui război civil, așa cum era în 1958, dar nu se întrevede nici o salvare sau ieșire din criză.”