BN24: Cât de folositoare și viabilă vi se mai pare ideea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, după opoziția întâmpinată din partea oficialilor români și a clasei politice în general? Credeți că maghiarii din România își doresc această autonomie?

István Szávay: Dacă ați participat de pildă la vreun eveniment la Ziua Libertății Secuiești, atunci ați putut observa că o exigenţă atât de mare pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc ca și acum nu a existat poate niciodată, de aceea o susținem prin orice instrumente care ne stau la îndemână. Eu personal am luat parte și la primul astfel de protest pentru autonomie în 2005 la Odorheiu Secuiesc.

 

Autonomia teritorială este o practică consacrată în Europa de Vest şi unde s-a aplicat, funcţionează în mod remarcabil şi acum. De aceea este de neînţeles această atitudine extremistă, de puternică respingere a clasei politice româneşti cu privire la această problemă. Convingerea mea este că o autonomie acordată comunităţilor de maghiari din Transilvania nu ar putea decât să întărească statul român căci aceasta ar întări legătura maghiarilor din România cu statul care le asigură o formă deautoadministrare cât mai largă. Odată ce ajunge la guvernare, una dintre sarcinile principale ale Jobbik va fi obținerea unei autonomii cât mai largi pentru comunitățile de maghiari din afara granițelor, întărind şi prin acesta stabilitatea regiunii și punând bazele unei cooperări bazate pe gesturi reciproce şi sinceritate, între statele noastre interdependente din Europa Centrală şi Bazinul Carpatic.

BN24: Care mai este relația Jobbik cu UDMR. Am observat că nu ați fost invitat la Congresul partidului.Credeți că Uniunea nu vă mai consideră un partener de încredere? Există o altă formațiune din România mai aproape de viziunea Jobbik pentru maghiarii din Transilvania?

István Szávay: Faptul că UDMR se disociază în mod spectaculos de al doilea cel mai mare partid politic din Ungaria, care este cel mai angajat în problemele naţionale, poate fi socotit în principal ca fiind un gest făcut puterii politice de la București. Din punctual nostru de vedere, cel mai normal ar fi ca să existe un dialog de bază între toate formațiunile politice din Bazinul Carpatic. Acest lucru niciodată nu a depins de noi. Toată lumea poate însă să se asigure (şi în interiorul UDMR) că Jobbik este puterea politică pe care fiecare maghiar poate conta şi puterea politică de care toată lumea trebuie să ţină cont (inclusiv ei).

 

În legătură cu probleme relevante, ţeluri concrete, Jobbik încearcă să colaboreze cu orice formaţiune care îi reprezintă pe maghiari. Însă de cele mai multe ori nu de noi depinde care sunt aceste formaţiuni. Printre altele însă, observăm că Partidul Popular Maghiar din Transilvania se pronunță mai ferm în mai multe probleme legate de interesele naționale ale maghiarilor din Transilvania şi reprezintă mai puternic cauza autonomiei.”

BN24: Există vreun politician din România în care ați avut încredere sau care v-a promis ceva și v-a dezamăgit?

István Szávay: Chiar şi fără pronunţarea unor nume concrete vă pot spune sincer că atât printre politicienii maghiari din România, cât şi printre cei români există persoane pe care îi apreciez sau îi apreciam, la fel şi persoane în legătură cu care m-am înşelat. În ansamblul ei, politica românească până în straturile sale de bază a rămas întotdeaunea centrată pe naţiune, ceea ce este de apreciat, căci în Ungaria din păcate nu s-a întâmplat acelaşi lucru. La noi până în 2010, partidul de guvernământ definitoriu era SZDSZ, un partid extremist, profund antimaghiar şi anticreştin dar în continuare există politicieni care reprezintă interese antinaţionale în parlamentul nostru.

 

O altă problemă este faptul că politica românească, ca replică, a dat peste şi dă şi în prezent peste şovinism, discriminarea negativă a maghiarilor din România şi a altor minorităţi din România. Acest fapt oferă exemple şi în prezent, de la sabotarea secţiei de linie maghiară, deşi aceasta este garantată prin lege, a Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, la prigonirea drapelului secuiesc (în timp ce steagul Moldovei nu este prigonit) sau condamnarea din motive politice al fostului deputat UDMR Markó Attila, la prigonirea plăcuţelor bilingve sau indicatoarele de localităţi bilingve de către autorităţile statului, cu toate că acestea sunt garantate prin lege de statul român.

Noi observăm, că politica românească de multe ori se foloseşte de problema maghiară pentru a distrage atenţia opiniei publice de la problemele economice şi sociale din ce în ce mai mari sau chiar de la propriile acte de corupţie. Chiar şi campaniile anticorupţie desfăşurate în prezent au un aspect puternic antimaghiar, căci autorităţile se folosesc de aceste campanii pentru a încătuşa, a condamna la arest la domiciliu, sau a forţa refugierea unor politicieni maghiari recunoscuţi şi influenţi în comunitatea din care fac parte. Iar acest lucru este pur şi simplu inacceptabil.

În privinţa viitorului, trebuie încheiat odată pentru totdeaunea înspăimântarea oamenilor cu problema maghiară de fiecare dată când au loc probleme în ţară. În loc de aceasta, politica românească ar trebui să se concilieaze cu maghiarimea din România şi pe aceste baze să se înceapă o colaborare cu adevărat de succes şi cu rezultate pozitive reciproce cu Ungaria, privind acel lung şir de probleme comune. Noi suntem pregătiţi de acest lucru.

 

Dar aceste probleme nu pot fi trecute cu vederea şi nu putem nici să sărim peste ele. Noi susţinem de un timp îndelungat păstrarea comunităţii româneşti din Ungaria, acest lucru l-am şi încadrat în programul nostru, recunoscându-le nu doar drepturile individuale ci şi drepturile colective de naţionalitate, în mod ferm avem aceleaşi aşteptări şi de la politicienii români.