În timp ce în SUA continuă cu aceeași intensitate polemicile pe seama interfenței Rusiei în alegerile prezidențiale din noiembrie, scandalul sodlându-se și cu expulzarea a 35 de diplomați ruși, un site american prezintă și reversul medaliei. Un studiu realizat anul trecut, nu de ruși, ci de un american, prezintă 81 de cazuri ale intervenției Statelor Unite în 45 de țări în vederea influențării alegerilor. România se regăsește pe listă.
Concluzia: SUA au o lungă și uimitoare istorie în ceea ce privește încercarea de influența alegerile prezidențiale din diverse colțuri ale lumii, susține autorul, profesorul de științe politice Dov Levin, autorul studiului.
Hoțul strigă hoții! Cam așa s-ar putea sintetiza, într-o propoziție, studiul lui Levin, care apare în contextul unui duel al declarațiilor, atacurilor și contraatacurilor între Moscova și Washington după ce americanii au dat verdictul: rușii s-au implicat în alegerile din SUA pentru a-l ajuta să câștige pe Donald Trump și a o discredita pe Hillary Clinton.
Și totuși, nici vecinul nostru de la Răsărit, nici americanii nu sunt străini de ceea ce înseamnă amestecul în alegerile din alte țări. Ba chiar, arată Don Levin, profesor la Institutul de Politică și Strategie din cadrul Universității Carnegie-Mellon, America are o lungă istorie în ceea ce privește tentativele de a se amesteca în procesul, așa zis democratic, al alegerilor din diverse colțuri ale lumii.
Conform documentului, SUA au încercat să influenteze alegerile din alte state de 81 de ori intre anii 1946-2000. In toate cazurile a fost vorba despre operațiuni secrete care au cuprins tot ce trebuie: de la agenți ai CIA care au dus la bun sfârșit campanii prezidențiale în Filipine, in anii 50, până la dezvăluirea unor informații secrete, pentru discreditarea marxiștilor sandiniști la alegerile din Nicaragua, din 1990. Făcând totalul, spune Levin, SUA au condiționat alegerile într-un număr de 45 de țări. România apare pe această listă, încercându-se influențarea alegerilor prezidențiale din 1990.
CIA, ajutoare externe, finanțări secrete
Informațiile prezentate de Levin în studiu nu includ și loviturile de stat militare sau dărâmarea unor regimuri, în urma unor alegeri care au adus la putere oameni care nu erau pe placul Washington-ului. Cum ar fi, de exemplu, cazul Iranului. Unde agenții CIA au contribuit la dărâmarea lui Mohammad Mosaddeq, prim-ministrul ales democratic de iranieni în 1953.
Dar ce desfinește Levin "amestec electoral"? O acțiune care "comportă un anumit cost și are ca scop stabilirea rezultatului alegerilor în favoarea uneia sau alteia dintre părți". Acest lucru ar include, explică Levin, răspândirea unor informații defăimătoare și de propagandă, crearea unor materiale utile campaniei electorale pentru candidatul favorit, acordarea sau retragerea unor ajutoare externe și anunțurile publice privind amenințarea sau favorizarea unui anumit candidat. Desigur, toate acestea cu finanțări secrete de la CIA, așa cum s-a întâmplat în cazul alegerilor din state cu democrații consolidate, precum Japnonia sau Italia.
Pe ce se bazează raportul
Studiul realizat de Levin s-a bazat pe documete declasificate ale serviciilor secrete americane, dar și pe o serie de rapoarte ale Congresului SUA privind activitățile CIA. În plus, a analizat tot ce a considerat a fi mărturisiri credibile ale CIA și ale celor care au participat la diverse operațiuni sub acoperire, cercetări academice asupra serviciilor secrete americane sau relatări ale unor diplomați din timpul Războiului Rece și ex funcționari ai CIA.
Majoritatea ingerințelor americane în procesele electorale din alte țări a fost, de asemenea, bine documentată, precum cea din Cile, din anii 60 sau din Haiti, din anii 90. Interesantă este dezvăluirea privind faptul că SUA au încercat, în 1971, să intervină în procesul electoral din Malta, zdrobind economia acestei mici insule mediteraneene în lunile de dinaintea alegerilor.
Levin arată că majoritatea amestecurilor SUA în alegerile din alte state ar fi avut loc în anii Războiului Rece, ca reacție la influența sovietică masivă asupra altor țări.
Rușii au făcut-o și ei
Și ca totul să fie clar, Levin nu pretinde că DOAR americanii au făcut astfel de operațiuni menite să aducă la putere persoane pe placul administrațiilor SUA. Au făcut-o și rușii. De 36 de ori de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până la sfârșitul secolului trecut.
În total, rușii și americanii s-au jucat de-a Dumnezeu în alte țări, în perioada amintită, de 117 ori.
După destrămarea Uniunii Sovietice, din 1991, SUA au continuat să se implice în alegerile din alte țări. Au luat în vizor alegerile din Israel, din fosta Cehoslovacie, România și chiar din Rusia, în 1996, pentru a-l ajjuta pe Boris Eltsin să devină președinte. afirmă Levin.
Tot atunci americanii au intervenit pentru a influența alegerile din fosta Cehoslovacie, sprijinind ajunegrea la putere a lui Vaclav Havel.
Slobodan Miloșevici, perdant cu bani americani
În ultimii ani, adică din 2000 până astăzi, americanii s-ar fi amestecat în alegerile din Ucraina, Kenya, Liban și Afganistan, pentru a menționa doar câteva dintre ele.
În fosta Iugoslavie, SUA și NATO au o lungă istorie în a se amesteca în alegerile prezidențiale, prin acțiuni militare și sanacțiuni economice, pentru a stăvili ascensiunea fostului lider sârb Slobodna Miloșevici. Levin spune ca în anul 2000 americanii au dat milioane de dolari partidelor politice de opoziție și presei așa zis independente, care au reprezentat un factor decisiv în alegerea candidatului de opoziție Voislav Kostunica în funcția de președinte. "Dacă nu ar fi existat o astfel de intervenție, Miloșevici ar fi câștigat, cu siguranță, încă un mandat", spune Levin.
Documentul lui Levin poate fi consultat aici
http://journals.sagepub.com/doi/pdf/10.1177/0738894216661190
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.