Franța s-a delimitat de aliații săi occidentali - inclusiv de SUA, Marea Britanie și Italia - pentru a-și exprima sprijinul față de cererea de arestare a premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, depusă de procurorul-șef al Curții Penale Internaționale.
Ministerul de Externe al Franței s-a pronunțat în sprijinul mandatelor de arestare ale CPI pe numele liderilor israelieni și ai Hamas, pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza și în Israel.
„Franța susține Curtea Penală Internațională, independența ei și lupta împotriva impunității în toate situațiile”, a scris Ministerul de Externe într-un comunicat publicat după anunțul CPI.
Ministerul francez de Externe a mai precizat că „a condamnat, începând din 7 octombrie, masacrele antisemite perpetuate de Hamas. Această grupare teroristă a revendicat atacurile barbare îndreptate împotriva civililor, însoțite de acte de tortură și violențe sexuale pe care ei înșiși le-au documentat".
În ceea ce privește Israelul, „Franța trage un semnal de alarmă de mai multe luni asupra imperativului respectării stricte a dreptului umanitar internațional, în special asupra caracterului inacceptabil al pierderilor de vieți în rândul civililor în Fâșia Gaza și asupra insuficienței accesului umanitar”.
Într-un interviu acordat CNN, procurorul CPI, Karim Khan, a respins acuzațiile Israelului și ale unora dintre aliații acestuia, care au pus la îndoială independența Curții, afirmând că cererea "nu este o vânătoare de vrăjitoare, nu este un fel de reacție emoțională la zgomot. Este un proces criminalistic".
De asemenea, într-o reacție-surpriză rapidă la decizia CPI, Uniunea Europeană a anunțat, prin vocea șeful diplomației europene, Josep Borrell, că ia act de decizia procurorului CPI privind mandatele de arestare pentru liderii Israelului și Hamas și a solicitat tuturor țărilor să o pună în aplicare.
Luni, 20 mai, procurorul-șef al CPI a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Netanyahu și al ministrului israelian al Apărării Yoav Gallant pentru infracțiuni comise în Gaza după atacul Hamas din 7 octombrie, inclusiv pentru "înfometarea civililor ca metodă de război", "dirijarea intenționată a atacurilor împotriva unei populații civile" și "exterminare și/sau crimă".
De asemenea, a emis mandate de arestare pentru trei lideri Hamas - Yehia Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh - pentru crime comise în Israel și în Gaza.
Drept reacție, Netanyahu a calificat mandatele drept „un scandal moral de proporții istorice". De asemenea, într-o înregistrare video difuzată marți de biroul său, Netanyahu l-a numit pe Khan „unul dintre «marii antisemiți din timpurile moderne», la fel ca judecătorii din Germania nazistă care au negat evreilor drepturile fundamentale și au permis Holocaustul”, și a declarat că decizia de a emite mandatele „toarnă cu nesimțire gaz pe focul antisemitismului care face ravagii în întreaga lume”.
Un reprezentant al Hamas a denunțat mandatele de arestare împotriva liderilor săi, spunând că „echivalează victima cu călăul”, și a cerut retragerea cererii.
Un grup de trei judecători va stabili dacă va emite sau nu mandatele de arestare după ce va analiza dovezile procurorului.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Parisul a acuzat Azerbaidjanul că s-a amestecat în turbulențele din Noua Caledonie, teritoriu francez din Pacific. Dar în acest nou război hibrid de influență, actorii externi nu creează probleme, ci le amplifică.
Franța pune sub semnul întrebării rolul Rusiei. Nu e nimic surprinzător în acest sens: toți jucătorii din războiul hibrid modern caută să pună gaz pe foc îndată ce observă un cusur.