Echipamentul militar scump, cum este un nou tanc, este supus unor teste riguroase înainte de a fi dus pe câmpul de luptă. Un startup denumit Istari, susținut de Eric Schmidt, fostul CEO al Google și președintele Alphabet, consideră că o parte din această muncă poate fi realizată mai eficient în metavers. 

Istari folosește învățarea automată pentru a asambla și a testa virtual mașini de război din modele computerizate ale componentelor individuale, cum sunt șasiul și motoarele, care sunt de obicei lăsate pe planșe digitale separate. Schmidt spune că poate aduce o doză de inovație ținând de industria tehnologică în ingineria militară a SUA. „Echipa Istari aduce posibilitatea utilizării în spațiul virtual de modele și simulări. Acest lucru deblochează posibilitatea unei agilități de tip software pentru viitoarele sisteme fizice – este foarte interesant.”

Schmidt a devenit CEO al Google în 2001, când motorul de căutare avea câteva sute de angajați și abia câștiga bani. A plecat de la Alphabet în 2017, după ce a construit o companie extinsă, extrem de profitabilă, cu un portofoliu bogat de proiecte, incluzând Inteligență Artificială de ultimă generație, mașini care se conduc singure și computere cuantice.

Schmidt vede acum existența unei alte oportunități prin care reinventarea tehnologică să conducă la dominație, de data aceasta pentru guvernul SUA în competiție cu alte puteri mondiale.

Vorbind prin Zoom din biroul său din New York, Schmidt a prezentat o viziune grandioasă despre un Departament al Apărării mult mai avansat, care va putea utiliza inteligent tehnologia dezvoltată de companii precum Istari.

„Să ne imaginăm că vom construi un sistem de război mult mai bun. Am crea doar o companie de tehnologie”, a spus Schmidt. El a prezentat o viziune asupra Internetului Lucrurilor folosit în acest nou sistem de război. „Se va construi un număr mare de dispozitive ieftine, extrem de mobile, iar aceste dispozitive – sau drone – vor avea senzori sau arme și ar fi conectate în rețea.” Potrivit lui Schmidt, computerizarea, software-ul și rețelele vor revoluționa războiul.

Cu ajutorul lui Schmidt, o viziune similară a prins contur în ultimul deceniu în Departamentul Apărării, unde liderii cred că IA va revoluționa hardware-ul militar, colectarea de informații și software-ul backend. La începutul anilor 2010, Pentagonul a început să evalueze tehnologia care îl poate ajuta să mențină un avantaj față de armata chineză. Consiliul pentru Știință al Apărării, cel mai important organism consultativ tehnic al agenției, a concluzionat că autonomia bazată pe Inteligența Artificială va modela viitorul competiției în domeniul militar și al conflictelor militare.

Dar tehnologia IA este inventată în mare parte în sectorul privat. Cele mai bune instrumente care s-ar putea dovedi esențiale pentru armată, cum sunt algoritmii capabili să identifice hardware-ul inamicului sau anumite persoane în video sau care vor putea învăța strategii supraomenești, sunt construite la companii precum Google, Amazon și Apple sau în cadrul startup-urilor.

„Marea provocare cu care se va confrunta armata americană în viitor este cum să adapteze mai rapid decât competitorii tehnologiile comerciale pentru a le face potrivite pentru uz militar”, a spus Paul Scharre, vicepreședintele think tank-ului Center for a New American Security și autorul cărții „Patru câmpuri de luptă: puterea în era Inteligenței Artificiale”, o carte care urmează să apară, despre IA și geopolitică.

Schmidt a ajuns să considere că, în timp ce industria tehnologică trebuie să ajute Pentagonul, guvernul trebuie să ajute, de asemenea, Silicon Valley. În 2019, a devenit președinte al Comisiei pentru Securitatea Națională în domeniul Inteligenței Artificiale, înființată de Congresul SUA pentru a examina impactul tehnologiei asupra securității și competitivității SUA. Raportul final al NSCAI, lansat în 2021, se axează pe rivalitatea dintre SUA și China în domeniul IA, avertizând că tehnologia ar putea răspândi valori autoritare. Pentru a menține sursele IA din SUA „sănătoase”, Comisia a solicitat guvernului SUA să colaboreze mai mult cu sectorul privat și să ofere finanțare, date și putere de calcul pentru proiectele IA publice și private.

La un eveniment din toamna anului trecut, Schmidt a spus că NSCAI că i-a schimbat viața, făcându-l mai conștient de amenințarea pe care China o reprezintă la adresa SUA. „Ne confruntăm cu o provocare foarte importantă din partea un concurent foarte, foarte hotărât, care știe ce fac”, a spus acesta. Comisia s-a desființat de atunci, însă Schmidt lucrează acum într-un organism similar care analizează implicațiile progreselor în biotehnologie. De asemenea, a finanțat un nou think tank, denumit Proiectul de Studii Competitive Speciale (SCSP), care are scopul de a finaliza recomandările NSCAI. Proiectul analizează tehnologii dincolo de IA și este modelat după o inițiativă anti-Rusia din timpul Războiului Rece, creată de Nelson Rockefeller și condusă de Henry Kissinger.

SCSP a lansat o serie de rapoarte anul trecut, solicitând guvernului să finanțeze domenii critice pentru creșterea și competitivitatea SUA, inclusiv cu privire la fuziunea nucleară, calculul și comunicațiile cuantice și editarea genetică. Au venit în contextul unui val de sprijin politic pentru mai multă intervenție guvernamentală în tehnologie. Legea cu privire la cipuri, adoptată anul trecut, cu sprijin bipartizan și motivată de îngrijorările legate de China, va oferi 280 de miliarde de dolari pentru cercetarea și fabricarea dispozitivelor semiconductoare în SUA.