Nu a fost  un forum al transformărilor diplomatice majore. Dimpotrivă, scepticismul pare să fi dominat al 48-lea Forum Economic Mondial de la Davos, la care, pentru prima dată după anul 2000, a fost prezent un președinte american. Tot în premieră, elita politică- 70 de șefi de state și de guverne - a ținut capul de afiș, trăgând covorul de sub picioare societății civile și marilor finanțiști.

Pentru organizatorii Forumului Economic Mondial, gradul mare de meditiazare a edițiilor din 2017 și 2018 nu poate decât să fie un lucru pozitiv, având în vedere că în ultimul deceniu reuniunile anuale de la Davos, considerate în anii 90 drept unele cele mai mari manifestări ale globalizării, și-au pierdut mult din poleiala de altădată. Conceput inițial ca o întâlnire între oameni de afaceri europeni și americani, Forumul economic de la Davos a devenit treptat un rendez-vous al elitei mondiale, economice dar și politice și mediatice.

Dar, odată cu  prezența președintelui chinez  Xi Jinping, în 2017 și a lui Trump în 2018, Davosul pare să revină la modă. Participarea liderilor celor două puteri mondiale, la distanță de un an, folosindu-se de această reuniune anuală ca platformă și scenă pentru discursurile lor către lume, constituie un semnal foarte bun, dincolo de conținutul mesajelor.

Temele de la Davos sunt de obicei  consensuale, dar anul acesta organizatorii au ales ca lucrările forumului să aibă ca deviză „Un viitor comun într-o lume divizată”, interpretată de anumite voci drept o delimitare clară de politica președintelui Donald Trump.

Pentru ca toată lumea să fie împăcată, pe agenda dezbaterilor și-au făcut loc și teme ca „cea de-a 4-a revoluție industrială”,,viitorul muncii în fața inteligenței artificiale și a automatizării”, „ mizele geostrategice în contextul Brexit”, „riscurile financiare”, „securitatea alimentară” și „mobilizarea în fața epidemiilor”. În contextul mișcării #MeToo, organizatorii au prevăzut și o serie de dialoguri  pe tema egalității bărbați-femei.

 America First!

De la anunțul surprinzător al participării sale la acest „festival al globalismului”, cu doar două săptămâni înainte de începerea reuniunii președintele Donald Trump a devenit tema principală a Formumului de la Davos. Trump și-a pregătit terenul anunțând, chiar înainte de venirea sa la Davos, instituirea taxelor vamale pentru mașinile de spălat și panourile fotovoltaice.

Vineri, în ziua discursului său, cel mai așteptat moment, Trump a ales un ton conciliant, fără a renunța la sloganul său preferat: interesul național. Pe scurt, „America First”.

Președintele american a avertizat că nu va mai tolera „practici comerciale neloiale” care distrug piața americană, i-a îndemnat din nou pe afaceriști să investească într-o Americă „deschisă lumii de afaceri” și a subliniat că are o administrație ce a făcut „cea mai profundă” reformă fiscală din ultimele decenii.

Speech-ul lui Donald Trump a evidențiat mai mult decât oricând că discuțiile despre injusta împărțire a bogăției, despre o globalizare corectă, viitorul pieții muncii, despre sisteme monetare virtuale, despre inteligență artificială, știință și artă nu pot masca realitatea. Nu i-a scăpat nici o aluzie și la Rusia, care rămâne pentru multe regiuni singura sursă de energie, subliniind că nimeni nu trebuie să fie în situația de a depinde de o singură „sursă”.

A fost pe 24 ianuarie, o dată cu intrarea în scenă a Angelei Merkel și a lui Emmanuel Macron, cele două vedete europene. Două discursuri pe același calibru, în care cei doi au pledat în favoarea instituțiilor multilaterale și a revendicării valorilor și semnificației istorice a proiectului european. Merkel a criticat „egoismele naționale” și „populismul”, cu aluzii critice la Donald Trump și aprecieri la adresa lui Emmanuel Macron, și și-a apărat din nou politica ușilor deschise față de migranți. Făcând aluzie la politicile comerciale izolaționiste pentru care pledează președintele american, șefa guvernului de la Berlin a estimat că „protecționismul nu este răspunsul potrivit” în fața nemulțumirilor provocate de globalizare și că statele care se plâng că pierd din cauza acestei globalizări ar trebui să caute soluții tot în mecanismele multilaterale, nicidecum în politici naționale sau unilaterale.

Macron a impulsionat partenerii europeni să aibă curajul de a construi o Europă puternică. Și a stabilit cu hotărâre tema celor două viteze: „Nu vom reuși să atingem obiective ambițioase în formula celor 27, dar cei care nu vor să meargă mai departe nu-i pot bloca pe alții". „Franța s-a întors”, a spus Macron. Și vrea să rămână alături de Germania pentru a adăuga un motor la remorcarea Europei.

Răspândirea știrilor false și a conținutului extremist, protecția vieții private, încălcările reglementărilor antitrust și evaziunea fiscală. Forumul de la Davos i-a adus la judecată și pe giganții tehnologiei. Elita Silicon Valley a stat la masa acuzatului,  iar cei mai influenți reprezentanți ai politicii, cu magnatul american George Soros vârf de lance, au făcut rechizitoriul. 

Giganții IT Facebook și Google sunt considerați o forță din ce în ce mai puternică, care în ultimele luni a atras atenția guvernelor europene și a dat naștere unui nou set de reglementări.

De pe scena de la Davos, acuzația cea mai dură, după cele ale lui Soros, a venit de la prim-ministrul britanic Theresa May, care a subliniat „responsabilitatea socială a companiilor Google și Facebook, obligate moral să folosească cele mai bune creiere pentru a elabora strategii de eliminare a conținutului violent, ofensator și criminal”. May a lansat un apel la investitori și agenți de publicitate să facă presiuni asupra motoarelor de căutare și a rețelelor de socializare, impulsionându-le „să acționeze rapid și nu se mai ascundă în spatele justificărilor de genul amploarea materialului care urmează să fie moderat.