Predicțiile sumbre ale experților financiari se confirmă mai rapid decât se bănuia: Sistemul Financiar Mondial riscă să sară în aer.

Unul din motivele pentru care dolarul a devenit după război principala monedă de rezervă a lumii a fost că statele producătoare de petrol își vindeau produsele în devize americane.

Întreaga piață a petrolului – sistemul sanguin al economiei mondiale – se învârtea în jurul dolarului, lustruind astfel coroana de hegemon a Statelor Unite.

Însă, acea epocă a luat sfârșit.

Wall Street Journal aruncă bomba:

„Arabia Saudită se află în discuții serioase cu Beijingul pentru stabilirea prețului unei părți a vânzărilor sale de petrol către China în yuani.”

Vânzarea țițeiului din Golf în yuani dă o lovitură de moarte nu doar supremației petrodolarului, ci și întregului financiar global, bazat pe dolar.

Potrivit ziarului american, discuțiile pe această temă între chinezi și saudiți se desfășoară de șase ani de zile, cu suișuri și coborâșuri, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a Riadului față de garanțiile de securitate pe care i le oferea Washingtonul.

WSJ notează:

„Saudiții sunt furioși din cauza lipsei de sprijin a SUA pentru intervenția lor în războiul civil din Yemen și din cauza încercărilor administrației Biden de a ajunge la un acord cu Iranul privind programul său nuclear. În plus, oficialii saudiți au fost șocați de retragerea bruscă a Statelor Unite din Washington anul trecut.”

Mai bine de un sfert din petrolul exportat de Arabia Saudită este cumpărat de China. Dacă prețul ar fi stabilit în yuani, acest lucru ar întări considerabil moneda chineză.

Nu mai puțin, apariția pe piața mondială a petroyuanului ar constitui o lovitură mortală supremației petrodolarului, iar yuanul ar face încă un pas pentru a deveni monedă de rezervă globală.

WSJ explică faptul că trecerea la petroyuan „ar reprezenta o schimbare profundă pentru Arabia Saudită de a-și cota chiar și o parte din cei 6,2 milioane de barili de petrol pe zi din exporturi în orice altceva decât în dolari”.

Peste 80% din vânzările mondiale de petrol se fac acum în dolari.

Saudiții își vindeau tot petrolul în dolari din 1974, în urma unui acord cu președintele american Richard Nixon, care oferea în schimb Riadului garanții de securitate ferme.

Se pare că, în prezent, saudiții nu mai sunt interesați de garanțiile pe care le mai oferă administrația Biden și preferă garanțiile lui Xi Jinping.

Mai mult, ieri a venit și știrea că prințul moștenitor Mohammed Bin Salman i-a făcut o invitație oficială lui Xi Jinping să viziteze Arabia Saudită. Vizita liderului chinez va avea probabil loc în luna mai.

Tot Wall Street Journal citează un oficial saudit care a afirmat:

„Prințul moștenitor și Xi sunt prieteni apropiați și amândoi înțeleg necesitatea unor legături mai puternice. Nu e vorba doar de «Ei cumpără petrol de la noi, noi cumpărăm arme de la ei».”

Însă, reorientarea Arabiei Saudite către China și yuan este motivată și de sancțiunile impuse de Statele Unite Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Zoltan Pozsar și alți experți financiari au avertizat că aceste sancțiuni sunt o sabie cu două tăișuri care amenință să se întoarcă împotriva celui care a scos-o din teacă: Statele Unite.

Pentru prima oară în istorie, moneda globală de rezervă (dolarul) era folosită ca armă împotriva unei țări, și nu o țară oarecare, ci o membră a G20.

Acest lucru ar putea determina o fugă de dolar pe plan internațional, ceea ce ar arunca în aer în aer întregul Sistem Financiar Mondial.