Economistul american Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, reia criticile asupra a ceea ce el numește "atacul Europei asupra democratiei grecești”, acuzând Germania că ”a zdrobit Grecia, pentru a doua oară după cel de-al Doilea Război Mondial”.
Într-un editorial publicat în revista Time, Joseph Stiglitz spune că, așa cum au fost generoși cu germanii, americanii trebuie acum să fie generoși și cu grecii, care au fost zdrobiţi pentru a doua oară în ultimul secol de Germania, de această dată cu sprijinul troicii.
La nivel tehnic, Rezerva Federală trebuie să creeze o linie pentru Banca centrală a Greciei, cea care, în cazul în care BCE va refuza, va trebui să preia rolul de creditor de ultimă instanţă. Grecia are nevoie de ajutor umanitar neconditionat. Americanii trebuie să cumpere produse grecești, să-și petreacă vacanțele în Grecia și să-i arate acea omenie pe care partenerii europeni nu au fost capabili să o demonstreze.
În criza Greciei, Germania refuză să discute despre reducerea datoriilor, deși ea însăși a avut parte de una dintre cele mai mari reduceri a datoriilor din istorie și de un ajutor necondiționat din partea americanilor (Planul Marshall). Mai mult, Germania a ieșit bine și din lupta propagandistică, reușind să formeze despre Grecia imaginea că este un stat eșuat, care refuză să accepte condiții minimale în schimbul unui ajutor generos.
Totuși, scrie Joseph Stiglitz pentru Time, faptele indică altceva. De la jumătatea anilor 1990 și până la începutul crizei, economia greacă a crescut cu o medie anuală de 3,9 la sută, față de media europeană de doar 2,4 la sută, elenii au luat măsurile de securitate în serios, reducând cheltuielile și sporind taxele, și chiar au obținut excedent primar. Situația lor fiscală ar fi fost impresionată, spune Stiglitz, dacă economia nu intra în depresiune, fapt ce s-a produs deoarece grecii au făcut ce li s-a cerut, nu pentru că nu au făcut.
Dacă grecii vor fi dați afară din zona euro, iar Banca Centrală Europeană va refuza să acționeze drept creditor de ultimă instanță, Grecia nu va mai putea face altceva decât să emită o monedă paralelă.
Acest lucru nu este, însă, sfârșitul lunii, căci monedele apar și dispar. Oricum, crede Stiglitz, euro este doar un experiment de 16 ani, prost conceput și făcut să nu funcționeze (în timpul unei crize, banii se scurg din țara slabă către băncile din statele puternice, creând divergențe).
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.