Președintele ecuadorian Guillermo Lasso a declarat Starea de Urgență în trei provincii, ca răspuns la protestele violente ale indigenilor față de creșterea prețurilor la carburanți.

Protestelor începute în urmă cu o săptămână s-au răspândit în toată țara, iar manifestanții au înconjurat capitala Quito cu baricade rutiere și au blocat autostrada spre aeroport.

Presa internațională relatează sporadic despre protestele masive, pentru a nu da idei și altora. La noi, cu excepția ziarului Național, presa de tip securistic (Digi și Adevărul) nu ofertă nici motivele clare, nici prețurile pentru care se revoltă indigenii, care comparativ cu cele de la noi ar trebui sa revolte orice om cu bun simț.

Atât Ecuador cât și România sunt țări producătoare de petrol și scumpirile carburanților nu au nici o bază reală. Dacă la noi se invocă mincinos războiul din Ucraina, în Ecuador tot acesta o fi motivul?

Americanii se revoltă, de asemenea, că prețul la benzină crește constant. În California, de exemplu, un galon de benzină a costat 6.50 de dolari, deci tot mai ieftin decât în România, în condițiile în care salariul mediu din SUA este de cel puțin patru ori mai mare.

Raportat la aceste cifre, benzina în România ar trebui să fie maximum 2 lei Litrul!, susțineau protestatarii de la pompele de benzină din București și Constanța.

Salariul mediu în Ecuador este de circa 1400 de dolari (1331 Euro).

Prețurile pentru care se revoltă populația indigenă din Ecuador confirmă că această estimare este aproape de una reală deși la noi se discută propagandistic despre o ieftinire „regească” la 6 lei litrul, un preț de asemenea umflat și nerealist raportat la prețul barilului de petrol și o acțiune cu privire la care ne îndoim că va avea succes.

Prețurile carburanților în Ecuador au crescut puternic din 2020, aproape dublându-se în cazul motorinei, de la 1 la 1,90 dolari pe galon (3,8 litri - respectiv de la 1 leu și 24 de bani litrul la 2 lei și 35 de bani litrul) și crescând de la 1,75 la 2,55 dolari pentru benzină pe galon (respectiv de la 2,17 bani pe litru la 3.15 bani) - situația contestată acum, informează France24.

Conaie dorește reducerea prețului la 1,50 dolari pentru motorină (respectiv 1.84 lei pe litru) și la 2,10 dolari pentru benzină (respectiv 2.60 lei pe litru), o cerere pe care guvernul a respins-o până acum. 

Populația indigenă, care reprezintă peste un milion din cei 17,7 milioane de locuitori ai Ecuadorului, s-a angajat lunea trecută într-un protest antiguvernamental deschis, la care s-au alăturat de atunci studenți, muncitori și alte grupuri nemulțumite.

„Fără dialog nu există nicio cale de ieșire", a declarat Orlando Tipan, liderul grupului indigen Unoric, după discuțiile avute joi cu președintele Guillermo Lasso, un fost bancher de dreapta care a preluat funcția în urmă cu un an.

Puternica Confederație a Naționalităților Indigene din Ecuador (Conaie), care a convocat protestele, a declarat că va menține blocajele până când guvernul va îndeplini o listă de 10 cereri.

Conaie este creditat cu istoricul că a contribuit la răsturnarea a trei președinți ecuadorieni între 1997 și 2005.

Printre celelalte revendicări ale acesteia se numără controlul prețurilor la alimente și renegocierea împrumuturilor bancare personale a aproximativ patru milioane de familii.

Zece soldați și opt membri ai poliției au fost răniți în confruntările din ultimele zile, iar 29 de protestatari au fost arestați, potrivit datelor oficiale. La rândul lor, protestatarii susțin că 14 dintre ei au fost răniți.

Un marș al studenților și muncitorilor din capitală a degenerat joi în confruntări, protestatarii aruncând cu pietre în poliție, care a răspuns cu gaze lacrimogene.

În 2019, protestele conduse de Conaie s-au soldat cu 11 morți și l-au forțat pe președintele de atunci, Lenin Moreno, să renunțe la planurile de eliminare a subvențiilor pentru combustibili.

Compania petrolieră de stat din Ecuador, Petroecuador, a declarat sâmbătă târziu forță majoră din cauza impactului protestelor împotriva politicilor sociale și economice ale guvernului, în timp ce președintele Guillermo Lasso a încercat să reprime tulburările, transmite și Reuters.

Compania petrolieră a declarat forță majoră pentru sectoarele sale de explorare, exploatare, transport și comerț - oprind exporturile - după ce protestatarii au intrat în câmpurile petroliere, afectând producția, se arată într-un comunicat.

Măsura a fost luată după decizia lui Lasso de a declara Starea de Urgență în trei provincii, vineri târziu, în încercarea de a calma protestele convocate de grupurile indigene care resping politicile economice ale guvernului.

Starea de Urgență va dura 30 de zile în provinciile Imbabura, Cotopaxi și Pichincha - zone care includ capitala Quito - care au fost marcate de violențe mai mari pe fondul protestelor.

În Quito, starea de asediu va începe de la ora 22.00 până la ora 5.00 dimineața, a declarat Lasso vineri seara târziu, în timp ce adunările vor fi interzise toată ziua în provinciile afectate. El nu a precizat cât timp vor dura măsurile.

Petroecuador a declarat că a pierdut 6.975 de barili de țiței de când au început protestele și a oprit unele operațiuni de foraj.

Grupurile indigene continuă să blocheze drumurile care leagă Quito de nordul și sudul țării, în timp ce studenții susțin protestele.

Leonidas Iza, președintele organizației indigene CONAIE din Ecuador, arestat lunea trecută pentru „sabotaj” și apoi eliberat a doua zi cel mai probabil la presiunile indigenilor, a declarat: „Din acest moment ne pregătim să ne mobilizăm și să respingem aceste politici în Quito”. El a mai acuzat într-o filmare postată pe Facebook că sâmbătă s-a încercat un atentat la adresa vieții sale.

VIDEO de săptămâna trecută: