Ar trebui să aibă loc un răspuns urgent și imediat pentru a evalua dacă vaccinurile anti-COVID-19 – din care au fost administrate peste 12,7 miliarde de doze – provoacă leziuni cardiace și decese asociate. În loc să se întâmple acest lucru, pare să se desfășoare o campanie de propagandă pentru a da vina pe alți factori pentru excesul de atacuri de cord.
Jurnalistul de investigații Corey Lynn a compilat 28 de exemple din mass-media care leagă atacurile de cord de cauze neștiințifice, care nu explică creșterea bruscă a numărului de probleme cardiace care au apărut după ce vaccinurile anti-COVID-19 au fost administrate în masă. Cele 28 de exemple compilate de jurnalistul Corey Lynn sunt prezentate pe site-ul Dr. Joseph Mercola.
Potrivit acestor experți, dacă este cald sau frig, dacă ești tânăr sau bătrân, dacă faci grădinărit sau duș, dacă ești fericit sau stresat, atunci ești în pericol.
„Așa-numiții «experți» și prietenii lor din mass-media mușamalizează evenimentele adverse și decesele cauzate de injecțiile anti-Covid”, potrivit lui Lynn.
După cum menționează jurnalistul de investigații Corey Lynn:
„Potrivit «experților» și aliații lor din mass-media, creșterea recentă a numărului de atacuri de cord este cauzată de orice numai nu de vaccinurile anti-Covid. Acești așa-numiți «experți» fac eforturi cu «viteza științei» pentru a găsi orice scuză care există sub soare, în afară de cel mai evident motiv pentru creșterea afecțiunilor cardiace fatale.”
1. Valuri de căldură extremă — Creșterea temperaturilor, care duce la valuri de căldură extremă, au fost legate de afectarea sănătății inimii, în special în rândul persoanelor de culoare.
2. Noi substanțe chimice „foarte reactive” în atmosferă – Substanțele chimice, trioxizii, au trei atomi de oxigen și se spune că penetrează particulele din aer cunoscute sub numele de aerosoli, ceea ce poate declanșa boli de inimă. „Este ușor de imaginat că în aerosoli se formează noi substanțe care sunt dăunătoare dacă sunt inhalate”, a declarat profesorul Henrik Grum Kjærgaard de la departamentul de chimie al Universității din Copenhaga, pentru Daily Mail.
3. Nopți puțin mai calde — Dacă temperatura crește cu 1 grad Celsius, riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare crește cu 3,1% la bărbații cu vârsta între 60 și 64 de ani, „dar nu la bărbații sau femeile în vârstă din oricare grup de vârstă.”
4.Vreme umedă — Dacă vremea este umedă, aveți grijă. Profesorul James Spratt, cardiolog consultant la London Bridge Hospital, a declarat pentru Express.co.us: „Căldura poate fi considerată un stres asupra inimii. În timp ce expunerea scurtă la căldură, cum este în saune, poate fi benefică, dacă este prelungită, poate fi dăunătoare. Corpul lucrează din greu pentru a menține o temperatură centrală stabilă, în primul rând prin direcționarea sângelui dinspre organele interne către piele.”
5. Vreme rece — Dacă afară este frig, este mai probabilă formarea de cheaguri de sânge și apariția de atacuri de cord.
6. Înlăturarea zăpezii cu lopata — Aproximativ 100 de oameni mor din cauza aceasta în fiecare an, potrivit Consiliului Național pentru Siguranță, deoarece activitatea intensă crește riscul de atac de cord sau stop cardiac.
7. Furtunile solare — Furtunile solare raportate cauzează până la 5.500 de decese legate de inimă în SUA, evenimente care au loc la fiecare 11 ani, din cauza perturbărilor câmpului magnetic al Pământului.
8. Ora de vară — Se spune că trecerea la ora de vară vă pune, de asemenea, în pericol sănătatea inimii. „Nu știm cu adevărat cauza specifică pentru creșterea ratei bolilor de inimă și a incidentelor de accident vascular cerebral în timpul trecerii la ora de vară, dar probabil că are legătură cu perturbarea ceasului intern al corpului sau cu ritmul circadian al acestuia”, a declarat pentru Toronto Sun Donald M. Lloyd-Jones, președintele American Heart Association.
9. „Sezonul accidentelor vasculare cerebrale” – Dr. Raj Bhardwaj spune că nu a știut despre aceasta până în 2022, dar „se dovedește” că, la aproximativ trei până la patru săptămâni după sezonul gripei, există un sezon al accidentului vascular cerebral. Potrivit acestuia, „vestea bună este că vaccinarea împotriva gripei reduce riscul de accident vascular cerebral.”
„Știați că există un «sezon al accidentelor vasculare cerebrale»? Ei bine, asta spun «experții», așa că trebuie să fie adevărat”, spune Lynn.
Înalt, sănătos și îți place să faci sport? Sarcastic? Atunci ești în pericol
Acest următor set de articole subliniază că, indiferent de vârsta sau de starea de spirit pe care o ai, riscul de atac de cord ar putea fi în creștere. Lynn spune:
„Tânăr, bătrân, înalt, sănătos, bolnav, activ, fericit, singur, stresat – potrivit «experților», «ucigașul tăcut» ar putea lovi pe oricine. În niciun caz NU întrebați «Ce au aceste grupuri diverse în comun?» (După câte se pare, chiar și sarcasmul vă crește riscul. Dacă este așa, ar fi bine să mă prezint rapid la un medic!)”
10. Adolescenți — Dacă ești adolescent, Academia Americană de Pediatrie vă recomandă acum să faceți un screening pentru riscul de atac de cord, deoarece, în cazul în care nu știați, „orice adolescent poate avea un atac de cord.”
11. Femei tinere în formă și sănătoase — Disecția coronariană spontană (SCAD) poate provoca un atac de cord la femeile sănătoase de 22 de ani.
12. Femei în vârstă singure — Dacă sunteți izolat social sau singur și cu vârste cuprinse între 65 și 99 de ani, aveți un risc mai mare de atac de cord.
13. Oameni înalți — Oamenii înalți au un risc crescut de boli cardiace, nervoase și de piele. https://www.newscientist.com/article/2322821-taller-people-may-have-a-higher-risk-of-nerve-skin-and-heart-diseases/
14. Infecția cu COVID-19 — Creșterea infecțiilor cu COVID-19 este legată de creșterea ratei atacurilor de cord, în special în rândul persoanelor cu vârsta între 25 și 44 de ani.
15. Activitatea fizică — Un grad ridicat de activitate fizică vă poate crește riscul de atac de cord grăbind acumularea plăcii în arterele coronare.
16. Evenimente fericite — Petrecerea zilei de naștere? Nuntă? Nașterea unui nepot? Aceste evenimente vesele cresc riscul de atac de cord. Este cunoscut sub numele de „sindromul inimii fericite”.
17. Stresul cauzat de pandemie — Stresul cauzat de pandemie poate fi legat de recentele creșteri ale cazurilor de atac de cord.
18. Creșterea facturii la energie — Creșterile facturilor la gaz și electricitate ar putea crește riscul de atacuri de cord și de accident vascular cerebral.
19. Zboruri întârziate — Întârzierea zborurilor și problemele de rambursare vă expun riscului „ucigașilor tăcuți”, cum sunt bolile de inimă.
20. Sarcasmul — Dacă ești sarcastic, ai un risc mai mare de a face un atac de cord.
Faci duș? Lucrezi în grădină? Joci jocuri video? Ești în pericol
21. Trăiți lângă un aeroport — Dacă locuiți lângă un aeroport, zgomotul avioanelor vă poate crește riscul de atac de cord cu 72%.
22. Vizionarea unui film captivant — Un bărbat care a murit în timp ce se uita la filmul Avatar 2 ar fi suferit un „atac de cord indus de emoție.”
23. Dezinformarea anti-vaccin – Dacă cineva citește „dezinformare propagată de mișcarea anti-vaccinare” și apoi primește o injecție, stresul mental pe care îl provoacă ar putea duce la constricția venelor, arterelor și vaselor, ceea ce provoacă apoi toate acele efecte secundare ale vaccinări anti-COVID despre care tot auzim. Potrivit lui Raymond Palmer de la Full Spectrum Biologics:
„Acest mecanism biologic (constricția venelor, arterelor și vaselor sub stres mental) este cauza cea mai probabilă în cazurile în care au apărut cheaguri de sânge, accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord, amețeli, leșin, vedere încețoșată, pierderea mirosului și a gustului, care se poate să fi fost experimentate la scurt timp după administrarea vaccinului.
Stresul psihic extrem al pacientului ar putea fi cauzat cel mai probabil de tacticile de declanșare a fricii propagate de diferite grupuri anti-vaccinare.”
24. Jocurile video — Jocurile video pot declanșa atacuri de cord rare la copii.
25. Dușurile reci — Acest lucru ar putea declanșa un atac de cord sau neregularități ale ritmului cardiac prin șocarea vaselor de sânge.
26. Grădinăritul – Nici măcar să nu vă gândiți să vă cultivați propria mâncare sănătoasă. Poluanții din sol ar putea „a avea un efect dăunător asupra sistemului cardiovascular” și ar putea crește riscul de boli de inimă.
27. Ouăle – Colina din ouă ar putea determina coagulări ale sângelui, ceea ce poate duce la un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge.
28. Sărirea peste micul dejun — Dacă sări peste micul dejun, riscul de a muri din toate cauzele crește cu 32%, în timp ce riscul de atac de cord crește cu 21%.
Deși unele dintre aceste studii pot evidenția riscuri legitime în anumite cazuri, este curios că factori obscuri, precum vizionarea unui film interesant și grădinăritul, sunt aduși în atenție, în timp ce efectele adverse legate în mod științific de vaccinurile anti-COVID sunt ignorate.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
"Cauzele" acestea existau si inainte cu o mica diferenta. Nu se murea de la ele.