Doi ambasadori americani s-au întâlnit luni cu Arhiepiscopul Ieronim al Atenei și Greciei, raportează Romfea.

Samuel Brownback, Ambasadorul SUA pentru Libertatea religioasă internațională,  Geoffrey Pyatt, Ambasadorul SUA în Grecia, Riley Barnes, de la Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă, și atașatul religios Pauletta Walsh au discutat cu întâistătătorul grec și problema din Ucraina.

Întâlnirea face parte din campania de presiune pe care o parte a administrației SUA o pune pe Bisericile Ortodoxe din întreaga lume pentru a recunoaște structura schismatică creată de președintele ucrainean Petro Poroșenko și de Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului în Ucraina.

Până în prezent, Biserica Greacă, ca toate Bisericile Ortodoxe surori, nu a recunoscut structura autocefală creată în Ucraina de Patriarhia de Constantinopol.

Geoffrey Pyatt a scris pe Twitter că Ambasadorul Samuel Brownback va avea întâlniri în Grecia și în Sfântul Munte, în care va „reafirma suportul puternic pentru Patriarhul Ecumenic și dedicarea acestuia pentru libertate religioasă și toleranță”.

În conflictul SUA – Rusia,  Ucraina a devenit și spațiul unei bătălii religioase, între Biserica Ortodoxă canonică, autonomă în cadrul Patriarhiei Ruse, și o structură schismatică, susținută de SUA și care a fost recunoscută de Patriarhia Ecumenică.

Cei doi ambasadori au făcut și în trecut lobby pentru structura schismatică din Ucraina.

Geoffrey Pyatt a avut întâlniri cu Patriarhul Bartolomeu, cu Mitropolitul Ierotheos Vlachos și cu Starețul Efrem de la Mănăstirea Vatopedu din Athos. El este expert în problemele Ucrainei, unde a fost Ambasador între 2013 și 2016. În Ucraina, a susținut Revoluția portocalie, Maidanului. Se crede că el l-a presat pe Starețul Efrem de la Vatopedu să sprijine structura nouă din Ucraina.

Samuel Brownback s-a întâlnit cu președintele ucrainean Petro Poroșenko în septembrie 2018 și i-a promis sprijinul continuu pentru Biserica autocefală. Marți, 7 mai, Samuel Brownback urma să fie primit de câțiva stareți din Athos și de Konstantinos Dimtsas, administratorul civil al Sfântului Munte.

Implicarea SUA în problemele Bisericii Ortodoxe repetă situații cunoscute din istoria Ortodoxiei, în care o putere lumească a presat Biserica să facă schimbări dogmatice care conveneau puterii lumești. 

Ca și în situațiile din vechime, ceea ce pentru puterea lumească reprezintă un câmp de luptă politic și economic, pentru Biserica Ortodoxă reprezintă o problemă de viață și de moarte, căci erezia desparte de Hristos. De exemplu, în secolul al IV-lea, împărații au favorizat pe Arie și erezia lui pentru a menține unitatea socială în Imperiul Roman de Răsărit. În secolele VIII–IX, împărații de la Constantinopol au susținut erezia iconoclastă pentru a menține unitatea cu regiunile estice ale Imperiului, influențate de islam. În secolul al XV-lea, unii împărați bizantini au înclinat către unirea cu catolicii pentru a beneficia de ajutor în lupta cu turcii. În toate aceste cazuri, presiunile au eșuat, căci Biserica s-a luptat și a reușit să-și păstreze dreapta credință.

Pretenția Patriarhiei Constantinopolului de a fi mai presus de celelalte Biserici Ortodoxe surori nu este doar o problemă de dominație lumească, ci este în primul rând o gravă eroare dogmatică. Un articol al Părintelui Sofronie Saharov explică cum atitudinea de tip papal a Patriarhiei de Constantinopol afectează unitatea Bisericii, iar unitatea este prima dintre caracteristicile Bisericii menționate în Crez: (Cred) „și întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică”. În fața pericolului ereziei, Patriarhia Ierusalimului și Patriarhia Antiohiei au decis să încheie conflictul în care se aflau din 2013.