În urma votului din 23 iunie din Regatul Unit al Marii Britanii, în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, ambasadele europene au înregistrat zeci de incidente determinate de ură rasială împotriva cetățenilor est-europeni.

Ținta principală a acestor atacuri xenofobe a fost reprezentată de cetățeni din țările est-europene, cele mai multe atacuri vizându-i pe polonezi sau persoane care au fost luate drept cetățeni polonezi. De exemplu, unei finlandeze i s-a transmis ”Polonezi, plecați acasă”, după ce a fost auzită vorbind cu copiii ei, potrivit ambasadei Finlandei la Londra. Serviciile consulare poloneze din Londra, Manchester și Edinburgh au înregistrat 31 de incidente motivate de ură începând cu 23 iunie, dintre care opt atacuri au avut loc doar în ultimele trei săptămâni.

The Guardian a contactat ambasadele de la Londra ale tuturor celor 27 de state membre ale UE. Dintre cele 17 ambasade care au răspuns, aproape jumătate au raportat o creștere a incidentelor xenofobe în cele 12 săptămâni care au urmat referendumului din Marea Britanie pe tema apartenenței țării la UE.

Ambasadele țărilor din Europa occidentală care au răspuns întrebărilor The Guardian, printre care Spania, Franța și Germania, nu au raportat abuzuri post-referendum asupra cetățenilor lor. Nici ambasadele Belgiei, Greciei, Danemarcei, Ciprului, Austriei și Estoniei nu au raportat abuzuri.

În schimb, ambasadorul polonez în Marea Britanie, Arkady Rzegocki, s-a declarat ”întristat de fiecare incident”. ”Comunitatea poloneză este cea mai mare minoritate națională din Marea Britanie și, datorită vizibilității sale, este posibil să fie din punct de vedere statistic o țintă mai ușoară a abuzurilor xenofobe. Recunoaștem și apreciem dovezile de solidaritate din partea publicului britanic și măsurile decisive luate de guvernul și autoritățile locale britanice pentru a soluționa problema. Trebuie să conlucrăm pentru a promova dialogul și înțelegerea reciprocă între comunități”, a mai spus Rzegocki.

Ambasada Poloniei este îngrijorată de creșterea recentă a violențelor împotriva polonezilor. Cele mai multe dintre cele 31 de atacuri pe care le-a contabilizat s-au produs în primele zile de după referendumul din Marea Britanie și, până la începutul lui august, numărul atacurilor se diminuase. Însă numărul atacurilor a crescut din nou în ultima vreme, cu nu mai puțin de opt atacuri în ultimele trei săptămâni. În august, șase adolescenți au fost arestați sub suspiciunea că au omorât un bărbat polonez într-o presupusă crimă motivată de ură. Iar săptămâna trecută, poliția britanică a anunțat că este în căutarea a 20 de tineri care au rănit grav un bărbat polonez într-un alt posibil atac motivat de ură.

Jon Burnett, cercetător la Institutul pentru Relații între Rase, apreciază că ”intensificarea atacurilor împotriva est-europenilor nu trebuie să vină ca o surpriză, dat fiind felul în care au fost prezentați în mod repetat, drept paraziți, hoți și amenințări. (...) Delictele motivate de ură sunt produsul unui construct politic realizat de-a lungul mai multor ani”.

Gareth Cuerden, manager al organizației Victim Support din Țara Galilor, specializat în delictele de ură, a declarat că faptul că presa s-a concentrat pe acest tip de delicte a avut un impact pozitiv în a încuraja victimele să vorbească. ”I-a făcut pe oameni să se simtă îndreptățiți să iasă în față și să denunțe ceea ce li s-a întâmplat. Cred că datorită acestui lucru obținem o imagine mai clară cu privire la amploarea delictelor motivate de ură. Cercetările arată că acest tip de delicte nu este denunțat suficient — 50% dintre oameni așteaptă până când situația devine mai gravă înainte de a lua în calcul un denunț și, în schimb, tind să considere astfel de incidente ca făcând parte din normalitate. Dar această atenție acordată delictelor motivate de ură i-a determinat să denunțe, ceea ce este un lucru bun”, a apreciat Cuerden.

Iolanda Viegas, consilier pentru comunitatea portugheză din Wrexham, în nordul Țării Galilor, a declarat că oamenii au fost încurajați de sprijinul pe care l-au primit de la vecinii lor și de la poliție imediat după referendum. ”Au venit polițiști să ne spună ce să facem dacă au loc astfel de incidente, au vorbit cu oamenii despre ce înseamnă delict de ură și ce ar trebui să facă dacă devin ținte. Iar mulți oameni din comunitatea mai largă dau o mână de ajutor. Cel puțin simțim că nu suntem singuri și că cineva ne va ajuta”, a explicat Viegas.

Mai mult, până la referendum, niciun cetățean finlandez nu a fost ținta vreunui incident xenofob. Din momentul votului, s-au înregistrat patru incidente.

La 8 iulie, un magazin românesc din Norwich a fost incendiat, poliția din Norfolk tratând incidentul ca un delict motivat de ură. Ambasada României la Londra a raportat alte 'câteva' incidente xenofobe, dar a refuzat să dea detalii, potrivit The Guardian.

Un singur atac ”motivat de xenofobie” a fost comis împotriva unui cetățean bulgar în Marea Britanie. Și în acest caz, ambasada a refuzat să ofere detalii.

Ambasada Ungariei la Londra a raportat un ”număr marginal” de cazuri de cetățeni ungari care și-au exprimat teama după referendumul din 23 iunie.