Cele mai defetiste aserțiuni din Raportul privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România care vizează politica fiscală laxă a executivului român sunt următoarele: „Deciziile guvernului privind salariile din sectorul public și a salariului minim au avut un rol major în creșterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor. De asemenea, orientarea bugetară expansionistă limitează posibilitățile de amortizare a șocurilor potențiale. Persistența acestor tendințe poate afecta și mai mult încrederea actorilor economici, poate reduce capacitatea de a se adapta la șocurile care pot apărea pe plan intern sau care se pot propaga în străinătate și poate afecta nevoile crescânde de finanțare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. (14)
Voi analiza în continuare acest mesaj prin care suntem avertizați că România este afectată de multiple riscuri majore: creșterea „ad hoc” a salariilor de către guvern va avea „un rol major în creșterea riscurilor pentru competitivitatea costurilor”; „orientarea bugetară expansionistă limitează capacitatea de amortizare a șocurilor potențiale”; „persistența acestor tendințe…poate afecta… nevoile crescânde de finanțare externă a economiei, astfel cum sunt măsurate de deficitul extern în curs de deteriorare”. Să estimăm, deci, cât de „competitive” sau necompetitive sunt costurile salariale (CS), excedentului brut de exploatare (EBE) și impozitele nete pe produs (INP) din România comparativ cu Germania, Franța și țările foste comuniste care au aderat la UE.
Datele din tabelul precedent nu confirmă, însă, supozițiile din raport referitoare la impactul negativ al politicilor fiscal-bugetare de creștere a salariilor și a pensiilor asupra costurilor salariale și EBE. Dimpotrivă, România beneficiază în acest moment de trei avantaje comparative evidente în raport cu toate celelalte state din UE, cu excepția Irlandei: cea mai scăzută pondere a costurilor salariale, cea mai ridicată pondere a EBE și cea mai scăzută pondere a INP în PIB. (15) Desigur, aceste avantaje sunt cotrabalansate de productivitatea extrem de redusă a resurselor materiale, calculată ca un raport între produsul intern brut cuantificat în PPS și cantitățile de materii prime, materiale și combustibili utilizate la nivel național.
PRM – productivitatea resurselor materiale, RM – resurse materiale (materii prime, materiale, combustibili). Sursa: Eurostat.
Într-adevăr, datele anterioare reflectă un fapt evident: Bulgaria și România sunt în acest moment țările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare tehnologică din UE. Asfel, dacă la nivelul UE nivelul PRM era în 2017 de 2,22 PPS per kg resurse materiale, nivelul acestui indicator reprezenta doar o treime din acest nivel în cazul Bulgariei și României. În opinia mea, această subdezvoltare tehnologică reprezintă, alături de sporul natural negativ, de migrația forței de muncă calificate și de nivelul demotivant al salariilor, cele mai grave riscuri care afectează România. În zadar se vor construi autostrăzi și drumuri expres, dacă nu se vor soluționa în timp real aceste probleme reziduale!
În opinia mea, politicile bugetar-fiscale ale executivului român reprezintă adevărate baloane de oxigen pentru România, deoarece reprezintă o strategie de tip tăierea nodului gordian. Pentru că în primul deceniu al acestui secol, România a fost grav afectată de o regresie vicioasă, declanșată de exodulul forței de muncă calificate în țările cu economie dezvoltată din UE, dar și în SUA, Canada și Australia, unde salariile și șansele de afirmare profesională erau net superioare celor din țara natală. Și astfel, forța de muncă a devenit în România o resursă tot mai rară. Din această cauză, România a regresat în ceea ce privește creșterea nivelului de dezvoltare tehnologică și al productivității muncii, capitalului și resurselor materiale. Însă, politicile fiscal-bugetare din ultimii doi ani au contribuit, într-o anumită măsură, la creșterea motivației pentru muncă în rândul tinerilor și pentru repatrierea forței de muncă calificate. Cu toate acestea, costurile salariale nu au crescut prohibitiv datorită acestor politici.
În 2010, costurile salariale medii din România cuantificate în euro erau la nivelul a 23,0% din media UE, iar în acest moment ele reprezintă 33,0%. Mai mult, în 2010, costurile salariale medii din România reprezentau 17,5% din costurile salariale medii din Franța, iar în prezent doar 25%. Dar chiar și așa, aceste salarii au devenit atractive pentru români, deoarece puterea de cumpărare a monedei comune europene este de două ori mai mare în România comparativ cu Franța sau Germania. Rezultă, deci, că aceste salarii sunt la fel de atractive și pentru salariații români din companiile multinaționale cu capital străin, dar și pentru proprietarii acestor companii.
CSA – costuri salariale anuale. Sursa: Eurostat.
În opinia mea, studiul de caz anterior infirmă fără echivoc teza autorilor raportului despre așa-zisul impact negativ al creșterii salariilor din România asupra „competitivității costurilor”. După cum la fel de falsă este și teza privind creșterea nevoilor de finanțare externă datorită unui deficit de cont curent în „curs de deteriorare”. Într-adevăr, deficitul de cont curent din România a depășit anul trecut cu 0,7% pragul critic (-4% din PIB). Dar în același an, PIIN s-a redresat semnificativ reducându-se de la –67,2% în 2012 la –44,8% în 2018. De asemenea, datoria externă netă s-a redus de la 20,0% în 2007 la 17,9% din PIB în 2018. (16)
___________________________________
Surse:
1. Comisia Europeană. Raportul de țară privind România, inclusiv un bilanț aprofundat referitor la prevenirea și corectarea dezechilibrelor economice
(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_ro.pdf).
2. Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat); 3. Ibidem; 4. Ibidem; 5. Ibidem, 6. Comisia Europeană, Raportul de țară din 2019 privind România, p.4; 7. Eurostat: 8. Comisia Europeană, Raportul de țară din 2019 privind România, p.4; 9. Ibidem, p.31; 10. Ibidem, p.28; 11. Ibidem; 12. International Monetary Fond (http://www.imf.org); 13. Comisia Europeană, Raportul de țară din 2019 privind România, p.28; 14. Ibidem, p.25;15. Eurostat: 16. Ibidem.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
”Este o mare supărare în anumite zone bancare pentru ca BNR a fost de acord cu prevederile OUG19/2019, respectiv cu introducerea unui indice de referință calculat de BNR, trimestrial, ca medie a ratei dobânzii la tranzacțiile efective interbancare și decuplarea creditelor populației de artificialul ROBOR.
Sistemul bancar se simte trădat și mai ales este supărat inclusiv pe lobbystii care au dat greș în bombardarea mediatica și presiunile pe guvern și BNR.
Sistemul bancar se va adapta însă, pentru ca aici lucrează profesioniști care știu sa faca bani și atunci când lucrurile par negative.
Au rămas însă câțiva lobbysti care urla la luna făcându-se de ras pe zi ce trece.
Astăzi, unul dintre ei, enervandu-se tare de tot, mi-a dat o replica și mi-a arătat dovada ca nu au existat și nu exista tranzacții la 3 luni. Este acel domn care arunca bombite zi de zi, pe numele sau Cîțu.
Mai mult, acuza acum pe toată lumea de comunism, deși parca tot el a zis ca textul ordonanței, a fost scris de cei de la BNR.
Așadar, oameni buni, avem un BNR comunist în viziunea liberala a acestui domn.
Dacă scad ratele romanilor, e clar ca suntem chinezi, în viziunea sa.
De doi ani se chinuie sa crească ratele voastre, ataca Banca Națională ca nu creste dobânzile și acum dorește sa votați doctrina lui. Recomandarea mea este sa nu o faceți.
Dar libertatea votului este a dumneavoastră.
Același domn este foarte supărat ca Guvernul a ales sa împrumute 3 miliarde euro de pe piețele externe și în felul asta au pierdut băncile pentru care face cel mai probabil lobby, au pierdut șansă să încaseze dobânzi.
Dar altceva e mai rău pentru el.
Excedentul de lichiditate de pe piața internă ii da peste cap planurile despre criza, pentru ca este supradimensionata oferta și asta va conduce la o creștere a creditării și scădere a dobânzilor, pentru ca băncile trebuie sa plaseze banii undeva.
Ceva se întâmplă exact contrar previziunilor domniei sale, iar oftica lui cea mai mare este aceea ca are de-a face cu oameni care știu mai bine decât el instrumente de acțiune macro la nivel de piețe. Și atunci jignește ca un mic naiv ce este, un naiv care nu își da seama cât de mic este în lumea asta economica mare, unde lucrurile nu se decid între pioni.
O sa mai observați confuzii de începător la domnia sa, care confunda inflația galopanta cu inflația rapida, stângacii referitoare la costul împrumuturilor statului și alte asemenea.
Nu sunt de acord ca face fakenews-uri.
Ar însemna că e conștient.
Opinia mea este ca el chiar crede în ce spune iar asta e nivelul sau.
Ca acest nivel este atât de jos, cine suntem noi sa evaluam?
Sa îl lăsăm deci sa dispară singur din peisaj.
Ca oricum a amenințat ca ne da pe toți afara din tara.
Atat poate sa gândească un om plătit din taxele romanilor. Sa amenințe și sa încerce sa intimideze. Deși dreptul la libera exprimare este garantat de Constituție.
Despre mine, pot sa va spun ca ma consider un om norocos.
Am văzut mii de filfizoni din ăștia meteorici apăruți în piata. Istoria i-a șters din memoria colectiva.
România este a românilor. Nu a aruncătorilor de petarde.
Să fiți bine! Avem o țară care se încăpățânează sa funcționeze și un popor care trece peste toate. Și vor fi surprize mari care pica chiar în campanie, iar domnul respectiv o sa fie învins chiar de către piața privata”.