O delegație a minerilor din Gorj și Hunedoara a sosit luni la București pentru discuții cu reprezentanți ai Guvernului pe tema situației din minerit. O parte dintre cei sosiți protestează în Piața Victoriei.

Potrivit reprezentanților minerilor, cererea scăzută de cărbune este cauzată, în principal, de subvențiile pe care statul le-a acordat investitorilor în energii regenerabile sub forma certificatelor verzi, certificate care sunt plătite în final de consumatorii finali.

Minerii consideră că situația financiară gravă în care se află complexele energetice Oltenia și Hunedoara se explică și prin această schemă de subvenționare cu certificate verzi.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) a decis la mijlocul lunii martie reducerea activității până în luna iunie și trimiterea în șomaj a 670 de angajati de la cele două sucursale din Craiova - SE Craiova II și SE Isalnița. Măsura afectează în egală măsură activitatea de minerit și cea de producere energie electrică. Anul trecut, CE Oltenia a înregistrat pierderi de 895 de milioane de lei, cu 30% peste cele din 2014.

Delegații minerilor doresc ca Guvernul să modifice politica energetică actuală prin care energia verde are prioritate la intrarea în sistemul energetic. În condițiile reducerii consumului național din ultimii ani, energia produsă pe bază de cărbune a ajuns să nu mai fie preluată intregral în sistem, ceea ce a condus la o scădere a cererii de cărbune, cu impact asupra activităților din minerit.

Nu este prima oară când minerii vin la București, nemulțumiți de sistemul certificateor verzi, pe care îl consideră principalul vinovat de situația din minerit. O vizită similară, dar făcută la Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE) a avut loc în 2014.

În discuțiile cu UE, România s-a angajat ca până în 2020, 20% din producția ei națională de energie electrică să provină din surse regenerabile. Pentru a îndeplini acest angajament, Guvernul a conceput un mecanism prin care investitorii în energia verde primesc, pe lângă banii din vânzarea energiei propriu-zise, și o subvenție sub forma unor „certificate verzi”, pe care ei vând tuturor furnizorilor care au obligația de a cumpăra o anumită cotă. Furnizorii își recuperează costurile cu certificatele verzi introducându-le în factura de energie.

Întrucât numărul de certificate verzi per MWh produs acordat investitorilor era foarte generos, România a fost timp de câțiva ani un paradis pentru acești investitori, ceea ce a însemnat un boom al dezvoltării de parcuri eoliene și solare. Reversul medaliei a fost și este acela că consumatorii finali nu pot plăti facturile de energie încărcate cu certificate verzi. În acest condiții, Guvernul a decis să reducă temporar numărul de certificate pe care le acordă investitorilor. De asemenea, unii mari consumatori, cu impact social, cum ar fi Arcelor Mittal din Galați, au primit scutiri de la obligația de a plăti certificate verzi.