FOTO: jurnaldevrancea.ro
Şeful Băncii Naţionale capătă puteri mai mari. Guvernatorul BNR va conduce o structură nouă, un Comitet care va avertiza Guvernul ori de câte ori deciziile Executivului ar pune în pericol stabilitatea financiară a ţării.
Nici o altă instituţie din România nu se va putea amesteca în activitatea noii autorităţi. Deciziile noii instituţii prezidate de Mugur Isărescu vor fi în schimb obligatorii pentru Guvern.
Noua autoritate, numită Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, va avea un consiliu general format din nouă membri: cinci de la Banca Naţională, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi doi de la Guvern. Preşedinte va fi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.
„Acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor dacă nu sunt pretenţios - aici se vor emite opinii, analize, vor fi atenţionate supravegherile de la BNR şi de la ASF”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului BNR. Scopul Comitetului este identificarea eventualelor riscuri care ar putea duce la o criză financiară, potrivit unui proiect de act normativ recent aprobat de Guvern.
Comitetul este independent: nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii sau organism public ori privat. Pe de altă parte, recomandările făcute de Comitet, adresate BNR, ASF şi Guvern, sunt obligatorii, inclusiv prin emiterea de reglementări, potrivit digi24.ro.
Această prevedere îi îngrijorează pe unii economişti, care se tem că atribuţiile Comitetului, condus de guvernatorul BNR, ar putea depăşi domeniul stabilităţii financiare.
„Nu poate să fie controlat de Parlament, nu poate să fie controlat de nimeni, sunt nişte tehnocraţi care decid ceva, iar recomandările lor se pare că sunt obligaţii pentru ceilalţi”, a spus Florin Cîţu, analist economic.
Reprezentanţii BNR au altă opinie. „Va fi un consiliu care să analizeze sistemul bancar şi sistemul de asigurări, astfel încât să fie o analiză de ansamblu şi un sistem de recomandări pentru factorii de decizie”, a explicat Adrian Vasilescu.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Modelul e următorul:
1) Se pune o persoană relativ benignă, chiar un personaj pozitiv, într-o funcţie-cheie (guvernatorul BNR) la o instituţie ale cărei prerogative "ei" vor să le mărească. Isărescu nu e neapărat un personaj negativ, dimpotrivă.
2) Se lasă acea persoană în funcţia respectivă, stabilă cât mai mult timp (peste 2 decenii în cazul lui Isărescu). Lumea se obişnuieşte cu el: e inofensiv, face chiar lucruri bune, ţine politica monetară relativ stabilă, sponsorizează mănăstiri etc.
3) Se acordă respectivei instituţii puteri tot mai mari în stat. De pildă această autoritate peste Guvern, care va lua decizii strategice, cheie, fără ca nimeni s-o poată controla. (Aşa s-a întâmplat cu Federal Reserve în SUA. Nimeni, nici preşedintele SUA, nici Congresul, nu pot controla FED-ul.)
4) Apoi se vor pune în locul lui Isărescu succesori tot mai răi, care vor aplica tot mai agresiv agenda "lor". Dar e prea târziu, nu mai ai ce face, sistemul instituţional şi puterile lui e deja implantat, legiferat de mult, foarte greu de schimbat.
5) BNR devine ca FED-ul, o "bancă naţională privată".
Gata. Asta se vrea în final. Sistemul monetar în mâini private. BNR devine Bancă Centrală pe model Federal Reserve. Căutaţi pe google despre FED ca să vă lămuriţi de ce e atât de nociv acel model.