Industria românească a cunoscut un declin atât de accentuat în ultimii 28 de ani, încât producția de acum mai reprezintă doar 58% din cât fusese în 1990, a declarat miercuri secretarul general al Academiei Române, Victor Voicu, în cadrul unei conferințe pe tema reindustrializării României.

„Din 1990 până în prezent, în industrie s-au pierdut 2,5 milioane de salariați, care se regăsesc în cei 4 milioane de români emigrați în această perioadă – a doua dramă după Siria, cu precizarea că la noi n-a fost război. De fapt, scăderea șomajului din acești ani nu vine din dezvoltarea economică, ci din emigrație. Acum, producția industrială a României mai reprezintă doar 58% din cât fusese în anul 1990”, a spus Victor Voicu.

Secretarul general al Academiei Române a arătat și câteva exemple privind industriile care au decăzut și care au crescut în perioada postdecembristă. „Cele mai mari scăderi au fost în industriile cauciucului, confecțiilor metalice, chimică, producția de medicamente, aeronautică, navală, fluvială. Producția de energie electrică a scăzut cu 13%, iar cea de cărbune cu 37%... Există și sectoare care au existat în 1990 și despre care acum nici măcar nu se mai raportează date: producția de minereuri (fier, neferoase, aur), producția de tractoare, excavatoare, autocamioane, locomotive, vagoane de pasageri și de marfă... A mai scăzut și industria cimentului - de ce să scadă această industrie? Și industria alimentară - este practic inexplicabilă scăderea industriei alimentare. Au crescut, în schimb, industria auto și cea de prelucrare primară a lemnului (...) și a tutunului”, a exemplificat Victor Voicu.

Referindu-se la deficitul exporturi/importuri din industrie, oficialul Academiei Române a arătat că printre cele mai mari creșteri ale acestui decalaj se numără cel cu Germania, Ungaria și Polonia. „Deficitul cu Ungaria și Polonia merită analizate distinct, pentru că între noi și aceste țări nu au existat, inițial, diferențe majore”.

Concluzionând, Victor Voicu a arătat că acestea nu sunt rezultatele vreunei strategii de dezvoltare sau restructurare. „Structura actuală a economiei este profund dezarticulată. Cine a stabilit obiectivele tranziției? Privatizarea este o regulă, trebuie să o aplicăm obligatoriu? De fapt, procesul a decurs așa: privatizare-declin-dispariție”. 

În final, oficialul a precizat că Academia Română va urmări cu atenție evoluțiile din acest sector.