35 de asociații non-guvernamentale cer un drept la replică jurnalului american The New York Times și acuză siteul Hotnews de truncherea traducerii respectivului articol, se arată într-un comunicat de presă primit la redacție.

"La nivel național, dezavuăm atitudinea Hotnews, care a tradus trunchiat respectivul articol, omițând opinia asociației România fără Ei, dar selectând numai pasajele care îngroșau umbra de suspiciune aruncată în articolul publicat de ziarul american, Hotnews devenind totodată și sursa primară pentru alte ziare și site-uri care au preluat traducerea, lăsând falsul defăimător și sugestia decredibilizantă să plutească în jurul mișcării antifrack", scriu autorii.

În articolul vizat de activiști, americanii sugerau că mișcare anti-fracking din România este sprijinită din umbră de către Moscova. Semnatarii dreptului la replică acuză o "lipsă de profesionalism în jurnalism", pentru că încearcă "discreditarea mișcării antifrack" din România.

Aceștia îl acuză pe autor că și-a bazat concluzia pe "pure speculații, acuzații și dovezi circumstanțiale".

Iată dreptul la replică 

Stimate domnule Higgins,

Am citit articolul dumneavoastră despre activismul antifracking din România și am fost surprinși să constatăm o astfel de lipsă de profesionalism în jurnalism într – unul dintre cele mai prestigioase ziare din lume. Rușinos!

Ați încercat să discreditați mișcarea antifracking românească bazat doar pe pure speculații, suspiciuni, acuzații și "dovezi circumstanțiale”, pe care dumneavoastră înșivă le recunoașteti în corpul articolului. Titlu dumneavoastrăface o acuzație, pe care ulterior în articol o respingeți, admițând că nu există nici o dovadă pentru acuzațiile că Rusia se află în spatele protestelor împotriva Chevron din Pungești și România, în general. Totuși, procedând astfel, ați abilitat presa din România să discrediteze și mai mult lupta noastră justificată pentru un mediu curat.

Realitatea este că suntem un grup "la firul ierbii” de ONG-uri, asociații și grupuri informale de cetățeni a cărui luptă împotriva fracturării hidraulice de mare volum pe toate căile legale posibile, inclusiv acțiuni în justiție și proteste de stradă, este susținută de propria determinare interioară, conștiință, și donații de la cetățenii care împărtășesc valorile și credințele noastre. Noi nu am primit bani de la nici o organizație, instituție publică sau persoane fizice asociate cu autoritățile de stat din nicio țară – cu atât mai puțin Rusia.

Mai mult decât atât, lupta noastră constă, de asemenea, în numeroase procese împotriva autorităților române și companii care utilizează tehnologia de fracturare hidraulică, cum ar fi NIS PETROL (60% deținută de Gazprom), East West PETROLEUM CORPORATION, MOL HUNGARIAN OIL AND GAS PUBLIC LIMITED COMPANY, PANFORA OIL AND GAS SRL, SC Expert Petroleum SRL, ADX ENERGY LTD, SC UNIVERSAL PREMIUM SA și CHEVRON ROMÂNIA EXLORATION AND PRODUCTION SRL.

În ceea ce-l privește pe domnul Vlasa, primarul din Pungești, pe care îl prezentați ca având grijă de bunăstarea comunității, vă rugăm să rețineți că am deschis un proces împotriva autorităților din județul Vaslui, cu scopul de a permite un referendum care să aibă loc în comunitatea Pungești, astfel încât primarul Mircia Vlasa să poată fi demis din funcție pentru corupție și abuz de putere.

De asemenea, Anca Cernea menționează că dovezile circumstanțiale confirmă faptul că Rusia este în spatele protestelor, insă dânsa precum mulți alții, ignoră activitatea antifracking în zonele concesionate de Gazprom, sau companiilor naționale. Cum se face că ați citat această sursă obscură și nu v-ați gândit să citați opinia Avocatului Poporului său raportul independent al APADOR-CH?

În ceea ce privește protestele de la începutul anului 2012 din Bârlad, acestea au fost organizate de activiști locali, cu sprijinul Partidului Social Democrat, care a câștigat alegerile din 2012 promițând tocmai interzicerea fracturării hidraulice. Mai mult, protestul din februarie 2013, la care au participat circa 8000 de oameni într-un oraș de 62 000 de locuitori, a fost organizat doar de către activiști și grupuri de acțiune locale. Ziua Națională de Protest împotriva fracturării hidraulice, din ziua 6 Aprilie 2014, a fost marcată de mitinguri și marșuri în peste 60 de orașe și sate din întreaga Românie, urmate de altele dintre care menționăm două – 14 septembrie, în Dudeștii Vechi și 28 septembrie, la Cenad, unde mai multe perimetre aparțin GAZPROM. De asemenea,protestele de stradă din toamnă anului 2013, la care s-au adunat zeci de mii de oameni, în orașele mari din întreaga România, au fost organizate de către tineri profesioniști, cu orientare pro-occidentală, din cercuri activiste ale clasei de mijloc din mediul urban – unii dintre ei au învățat aptitudini organizatorice de bază ONG-istice prin intermediul unor asociații americane sau vest-europene active în România.

În ceea ce privește acuzația care a sugerat că protestele au determinat retragerea companiei Chevron din Pungești, vă rugăm să rețineți că platformde foraj din Pungești a fost oprită după ce Chevron a terminat forajul de explorare în acest an – iar nu în urma protestelor sau vreunor atacuri ale protestatarilor. Chevron a forat în Pungești după ce zona a fost declarată "zonă specială de siguranță publică”, în decembrie 2013, atunci când accesul cetățenilor a fost blocat. Atacul brutal al Jandarmeriei asupra oamenilor din Pungești din 2 respectiv 7 decembrie, în încercarea de a proteja compania Chevron, va rămâne în istorie ca un atac asupra democrației în sine. Articolul dumneavoastră, publicat cu o zi înainte de aniversarea abuzului de anul trecut, este pur și simplu rusinos.

Astfel de afirmații sunt susținute în mass-media centrală de ceva timp; cu toate acestea nici o dovadă nu a fost prezentată vreodată, chiar dacă ar fi fost foarte ușor pentru autorități să verifice sursa de finanțare pentru ONG-urile locale implicate în această mișcare. Cum este posibil că Serviciul Român de Informații, citat ca sursă în articolul dumneavoastră, să nu verifice acest simplu aspect înainte de a face afirmații de orice fel?

Când dl. Andres Rasmussen, secretarul general al NATO, a declarat că Rusia lucrează "pe ascuns” cu ecologiștii pentru a se opune fracturării hidraulice, grupurile române au reacționat și au subscris scrisorii deschise comune, semnată de o coaliție de grupuri de mediu și asociații, solicitând lui Rasmussen să prezinte dovezilesau să își ceară scuze și să-și retragă afirmațiile.

Mai mult decât atât, numeroase asociații și grupuri informale din țară și diaspora română implicate în lupta împotriva fracturării hidraulice a gazelor de șist au adresat o scrisoare deschisă președintelui Comisiei Industriilor a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, cerându-i să facă publice nume de grupuri și indivizi, pe care i-a acuzat de a fi sprijiniți și finanțați de Rusia.

De asemenea, am observat că acuzații similare sunt aruncate în eter, provenind din mass-media americană, asupra întregii mișcări europene antifracking din Bulgaria pană în Letonia. Activiștii din întreaga lume sunt atacați cu acuzații similare. Recent, aceste tipuri de acuzații au fost făcute chiar față de Josh Fox, filmele sale și lupta sa în Denton Texas. În ceea ce privește prezentul articol, dl Fox a apreciat că "aceste acuzații sunt absolut ridicole și este o nebunie când se fac chiar aici, în SUA. Rușine, New York Times! ”

Lansarea de suspiciuni asupra protestelor cu adevărat justificate ale cetățenilor este dovada reală de manipulare obscenă. Dacă Rusia exploatează mediatic lupta cetățenilor români pentru dreptul lor la un mediu curat, asta nu infirmă și nici nu diminuează temeinicia argumentelor noastre. Nemulțumirile justificate ale cetățenilor ilustrate ca acte de terorism reprezintă adevărata amenințare la adresa democrației!

Nu în ultimul rând, vă asigurăm că jurnaliștii profesioniști oriunde în lume trebuie să se bazeze în activitatea lor pe dovezi, nu numai procurorii, așa cum ați declarat într-un răspuns la unul din criticii dvs. În cazul lipsei de probe un procuror închide dosarul. În lipsă de probe un jurnalist ar trebui să se abțină de la a scrie un "articol”, în caz contrar acesta va produce bârfă pură și își va pierde credibilitatea. Prin urmare, în acest caz, se pare că ați pierdut o mare oportunitate, aceea de a NU scrie, datorită lipsei dovezilor concrete, despre "finanțarea rusească” a mișcării antifracking din România. În cazul în care abordarea dvs. ar fi fost corectă, ați fi putut la fel de bine scrie un articol despre suspiciunea că suporterii fracturării hidraulice din România sunt finanțați de America. Nu există nici o dovadă nici pentru aceasta și vă asigurăm că NICIUN activist antifracking nu a lansat vreo suspiciune de acest gen în mass-media.

Noi, un grup de cetățeni, care au fost parte a inițiativei și care se luptă activ împotriva fracturării hidraulice de mare volum în România, solicităm publicarea unui răspuns la aceste observații și critici, în același format și pe aceleași temeiuri de vizualizare /publicare. Dreptul la replică este o practică foarte bine și clar instituită în democrație.

Semnează

1. Asociația ARIN, București


2. Asociația ACAR Iași


3. Asociația Art-Hoc, Oradea


4. Asociația Dați-mi România Înapoi! Galați


5. Asociația Ecocivica, București


6. Asociația Ecologistă Floare de Colt, Cluj Napoca


7. Activiști Fără Frontiere / Activists Without Borders


8. Asociația Grupul pentru Intervenție Civică, Brașov


9. Asociația Neuer Weg, Făgăraș


10. Asociația România fără Ei, București


11. Asociația România Vie, București


12. Asociația România în Tranziție, București


13. Centrul pentru Resurse Civice, Constantă


14. Fundația Culturală Harry Tavitian, Constantă


15. Fundația Ecotop pentru Cultură și Educație Ecologistă Oradea


16. Aurora Community, Hunedoara


17. Beba Veche fără Fracturare, Timiș


18. Canada Save Roșia, Canada


19. Comunitatea Uniți Salvăm


20. DobroGeea, Constantă


21. Dudeștii Vechi fără Fracturare, Timișoara


22. Grupul Bârlădenilor Împotriva Extragerii Gazelor De Șist, Bârlad


23. Grupul de Inițiativă al Societății Civile Bârlădene


24. Grupul fără Fracturare, București


25. Grupul Quantic, Timișoara


26. Grupul Munchen Rettet Roșia Montana, Munchen


27. Grupul Viena against Fracking, Viena


28. Mișcarea de Rezistenta Bârlad, Bârlad


29. Mișcarea de Rezistenta Iași


30. Mișcarea de Rezistenta de la Pungești, Vaslui


31. Mișcarea de Rezistenta Puiești, Vaslui


32. Românii din Franța – Nu gazelor de șist, Paris


33. Românii din Italia împotriva exploatării gazelor de șist, Milano


34. Românii din Belgia împotriva exploatării gazelor de șist, Bruxelles


35. Vama Verde, Constanta