Piețele bursiere mondiale au cunoscut o prăbușire dramatică săptămâna aceasta. Motivul îl constituie mai ales veștile proaste care vin din Statele Unite.

Indicele american Nasdaq 100, dominat de coloșii tehnologici, a căzut cu peste 10% față de jumătatea lunii iulie.

La rândul său, pierderea suferită de indicele de referință japonez Topix este una de două cifre: doar într-o zi, pe 2 august, acesta a căzut cu 6%. De altfel, ziua de vineri a fost cea mai proastă din 2016 încoace.

The Economist a publicat o foarte interesantă analiză despre acest masacru și efectele sale.

Săptămânalul britanic scrie că „panica a cuprins piețele” și că „indicatorul fricii” de pe Wall Street – indicele VIX, care măsoară fluctuațiile așteptate ale prețurilor – a atins cel mai înalt nivel de la criza bancară regională din America, de anul trecut.

Mai mult, în anumite sectoare, cum ar fi cel al seminconductorilor”, frica este „sălbatică”. Pe bună dreptate. De pildă, prețul acțiunilor producătorilor de cipuri Intel și Arm au scăzut cu 25%, respectiv, 40%.

Interesant este, însă, că inclusiv activele către care fug investitorii în perioadele de panică – aurul, yenul japonez și bonurile Trezoreriei SUA – sunt și ele în scădere.

Ce se întâmplă?

The Economist enumeră trei explicații pentru criza care domnește pe burse:

1. Așteptările privind Inteligența Artificială s-au dovedit exagerate.

Cele mai mari fluctuații ale cursurilor bursiere americane au fost înregistrate la cei cinci coloși tehnologici care au mizat pe IA: Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook) și Microsoft.

Revista britanică scrie:

„Euforia investitorilor cu privire la tot ce este legat de Inteligența Artificială este pe cale să se evapore.”

Drept urmare, a apărut un efect de domino care îi lovește pe producătorii de seminconductori, ce își vor pierde o parte din cerere dacă investițiile în domeniul IA scad.

Anunțul lui Trump că Taiwanul (liderul mondial în producția de cipuri) ar trebui să plătească pentru că este apărat de SUA, nu a făcut decât să toarne gaz peste foc.

La fel și intenția lui Biden de a institui noi restricții privind exporturile către China de echipamente pentru producția de cipuri.

2. Încetinirea economiei SUA și o scădere a pieței muncii americane.

Pe 2 august, a fost publicată o statistică arătând că șomajul a crescut în iulie, în Statele Unite, ajungând la 4,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, previziunile privind creșterea locurilor de muncă s-au dovedit false, iar riscul de recesiune în SUA a crescut.

3. Se înregistrează cea mai rapidă apreciere a yenului japonez din ultimele două decenii, ca urmare a deciziei băncii centrale nipone de a majora rata de scont.

Acest lucru a dus la scăderea cursului acțiunilor japoneze, deoarece majoritatea companiilor nipone își desfășoară activitatea în devize străine. Acest lucru a afectat grav comerțul exterior.

The Economist conchide că panica riscă să agraveze și mai mult lucrurile. Investitorii pot fi tentați să scape de acțiunile în scădere pentru a minimiza pierderile. Acest lucru nu ar face decât să accelereze prăbușirea:

„Să sperăm că nici un investitor important nu va decide că este momentul să vândă acțiuni, conform cu starea de spirit a echipei sale. După cum stau lucrurile acum, situația nu e bună.”