Fondul suveran de investiții promite să aducă în următorii 3 ani în economie zece miliarde de euro. Potrivit programului de guvernare PSD, cu banii vor fi construite autostrăzi, căi ferate rapide, fabrici și spitale, acest lucru fiind posibil dacă se mută sub o singură umbrelă companiile de stat profitabile, scrie Digi 24.

Părerile economiștilor sunt împărțite: unii spun că fondul suveran poate fi un miracol financiar, pe când alții preferă cuvântul „inginerie".

Fondul suveran va emite obligațiuni pentru a finanța proiecte pe care în mod normal le-ar face statul. Practic nu mai ies banii din buget, ci din fond și nu se mai împrumută statul, ci fondul.

În trei ani România ar putea avea o autostradă care taie munții spre Moldova, o alta de la Iași la București, a treia de la București la Timișoara plus Comarnic-Brașov.

Investiții ar putea veni și pe calea ferată, iar în 2020 s-ar putea circula cu cel puțin 100km/oră din capitală spre vest, din capitală spre Constanța, spre Brașov, Iași și Chișinău. Tot până atunci fondul suveran ar trebui să construiască și 8 spitale regionale și un mare spital național.

Pe lângă acestea, se anunță că se vor face numeroase fabrici în agricultură și industrie, conform programului de guvernare al PSD, și se vor extinde uzinele de armament. Fondul ar putea cumpăra inclusiv garnituri de tren, o flotă de nave și una avioane. Asta pentru ca în 2020 în România să fie cel puțin un milion de oameni cu salariu de peste o mie de euro.

Fondul suveran ar trebui să consume dividendele companiilor de stat, se va împrumuta și va vinde activele neesențiale.  

„CFR are undeva la 10-20% din active care nu sunt nici măcar cu titlul de proprietate obținut pentru ca de-a lungul anilor nu s-au îngrijit de lucrul ăsta. Există o grămadă de instituții de stat care nu și-au obținut titlurile de proprietate pe care le aveau pe terenuri, pe clădiri. Din neglijență, din o combinație de hoție și reavoință”, a spus Răzvan Orășanu, fost președinte al AVAS.

Spre deosebire de fondul suveran al Norvegiei, pe care social-democrații îl iau drept model și care este cel mai mare jucător de pe bursele Europei deoarece investește masiv în imobiliare și a ajuns să fie de peste două ori mai mare decât PIB-ul țării tocmai fiindcă are ca scop înmulțirea banilor, fondul norvegian a pornit de fapt prima dată cu banii și apoi cu investițiile. Versiunea românească nu are banii și se concentrează pe investiții cu randamente foarte mici.

„Sunt fonduri care investesc în primul rând în străinătate”, a spus Radu Crăciun, președinte BCR Pensii.

„Știm toți că avem spitale precare, toți am acceptat că avem nevoie de spitale regionale și de un mare spital național, dar nu cred că fondul de investiție are această menire. Fondul de investiție trebuie să facă plasamente în zone eco rentabile”, a spus Gabriel Dumitrascu, fost director Privatizări, Ministerul Economiei.

„Să gestioneze această proprietate a statului cu un singur scop, scopul profitului”, a spus Mircea Ursache, vicepreședinte ASF.

Pentru spitale, autostrăzi și căi ferate rapide fondul ar urma să plătească 6,5 miliarde de euro în trei ani, bani care însă se pot întoarce în fond abia după câteva decenii.

Cu ieșiri mari de bani și intrări, mici, marele risc pentru fondul suveran este decapitalizarea, scrie sursa citată mai sus.

Estimarea PSD e însă că vor veni sume mari din alte surse. Până în 2020 în fond ar urma să intre 10 miliarde de lei în dividende ale companiilor de stat, plus un miliard din vânzarea activelor neesențiale pe care acestea le dețin, precum hoteluri și case de odihnă. Vor fi vândute și participații minoritare la fabricile construite iar alte 25 de miliarde ar veni din împrumuturi prin obligațiuni.

„La obligațiuni la maturitate trebuie să plătești banii și să plătești dobânda aferentă. Există riscul ca neputand să plătești acești bani să înceapă executări silite de către creditori, de către cei care își vor banii”, a spus Gabriel Dumitrascu, fost director Privatizări, Ministerul Economiei.

„Aș vrea să cred că nu ne furăm căciula singuri. Încercând să menținem deficitul sub 3 % plasând o serie de investiții care ar aparține de drept guvernului în zona fondului de investiții”, a spus Gabriel Dumitrașcu, fost director Privatizari, Ministerul Economiei.

Memorandumul de înființare a fondului suveran vorbește în cele 6 pagini de 2 ori despre găsirea unei soluții prin care să se ocolească deficitul bugetar, dar care totuși să fie acceptabilă pentru Bruxelles.

Comisia Europeană însă estimează că deficitul va atinge 3,6% din pib în acest an și 3,9% anul următor.

E neclar însa cum se va face diferență între o investiție profitabilă și un eșec. Fondul suveran al Norvegiei este mandatat să maximizeze randamentul investițiilor, iar performanța administratorilor e judecată tocmai pe baza sumelor pe care aceștia le produc.

În România însă simpla configurație a fondului împiedică trasarea unor criterii de performanță. Unele proiecte vizează investiții în companii și deci pot produce profit, altele din contră, înlocuiesc cheltuielile bugetare și nu pot fi evaluate în funcție de randament.