Băncile străine au retras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanțare acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puțin decât la începutul crizei financiare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu.
Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparație, pe întreg parcursul anului 2015 finanțările retrase au cumulat 2 mld. euro, anunță Zf.ro.
„Din anul 2012 vedem o evoluție opusă a resurselor externe și a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între decembrie 2008 și martie 2016, ceea ce a redus dependența de băncile-mamă pe de o parte, dar a redus totodată riscul de contagiune externă. S-a înregistrat o înlocuire graduală a resurselor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat", a punctat Georgescu.
Procesul de deleveraging, prin care băncile străine își reduc expunerile pe filialele locale, a demarat în 2009 și se pare că încă nu este finalizat. Datele prezentate de BNR scot în evidență că, din contră, s-a accentuat la începutul acestui an.
În condițiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai firav, subsidiarele locale sunt nevoite să apeleze tot mai mult la resursele locale, lucru care de altfel s-a și întâmplat în ultimii ani. Din decembrie 2008 până la finalul lunii martie a acestui an depozitele atrase de la clientela locală s-au majorat cu 17 mld. euro și au ajuns la 55 mld. euro. Practic, banii retrași de acționarii străini au fost în totalitate înlocuiți cu resursele interne.
Sistemul bancar local este controlat în proporție de aproape 90% de acționariatul străin. BNR a încercat să împiedice fuga banilor străinilor prin inițiativa de la Viena imediat după criză, în 2009. Acordul fusese semnat de cele mai mari nouă bănci străine și prevedea menținerea expunerii locale. Doar într-un singur an, între decembrie 2010 și decembrie 2011 străinii nu au retras nimic din liniile de finanțare.
Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparație, pe întreg parcursul anului 2015 finanțările retrase au cumulat 2 mld. euro, anunță Zf.ro.
„Din anul 2012 vedem o evoluție opusă a resurselor externe și a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între decembrie 2008 și martie 2016, ceea ce a redus dependența de băncile-mamă pe de o parte, dar a redus totodată riscul de contagiune externă. S-a înregistrat o înlocuire graduală a resurselor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat", a punctat Georgescu.
Procesul de deleveraging, prin care băncile străine își reduc expunerile pe filialele locale, a demarat în 2009 și se pare că încă nu este finalizat. Datele prezentate de BNR scot în evidență că, din contră, s-a accentuat la începutul acestui an.
În condițiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai firav, subsidiarele locale sunt nevoite să apeleze tot mai mult la resursele locale, lucru care de altfel s-a și întâmplat în ultimii ani. Din decembrie 2008 până la finalul lunii martie a acestui an depozitele atrase de la clientela locală s-au majorat cu 17 mld. euro și au ajuns la 55 mld. euro. Practic, banii retrași de acționarii străini au fost în totalitate înlocuiți cu resursele interne.
Sistemul bancar local este controlat în proporție de aproape 90% de acționariatul străin. BNR a încercat să împiedice fuga banilor străinilor prin inițiativa de la Viena imediat după criză, în 2009. Acordul fusese semnat de cele mai mari nouă bănci străine și prevedea menținerea expunerii locale. Doar într-un singur an, între decembrie 2010 și decembrie 2011 străinii nu au retras nimic din liniile de finanțare.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.