Marile companii care funcționează în România s-au opus, prin intermediul asociațiilor patronale, modificării Codului Fiscal prin ordonanța de urgență promovată de Ministerul Finanțelor. Acestea au reclamat lipsa de predictibilitate, precum și lipsa studiilor de impact, dar o altă sursă de nemulțumire majoră este intenția Guvernului de a aplica o directivă UE care face mult mai dificilă evitarea taxării multinaționalelor în țara în care își desfășoară activitatea.
Este vorba despre Directiva UE 1164/2016 (Directiva ATAD), care pune la dispoziția statelor membre mai multe instrumente legale pentru a opri evitarea plătii taxelor de către companii în țările în care funcționează.
Proiectul de OUG prezentat pe Ministerul Finanțelor urmează să introducă în Codul Fiscal un capitol întreg, Capitolul III prim, cu titlul „Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidentă directă asupra functionării pieței interne”.
Directiva UE vrea să stopeze practică multor corporații de a profita de existența în unele state membre a unor regimuri fiscale extrem de prietenoase, care duce la externalizări de profit în urma unor complexe tranzacții financiare.
Directiva, a cărei implementare e obligatorie, lasă totuși statelor membre o anumită libertate de mișcare în privința intensității măsurilor luate pentru a preveni fentarea taxelor și impozitelor de către multinaționale.
Corporațiile care activează în România au fost nemulțumite însă nu doar de implementarea a Directivei UE ci și de faptul că Ministerul Finanțelor a ales să transpună în proiectul de OUG cele mai dure dintre prevederile Directivei. Astferl, impactul proiectului asupra marilor companii care-și desfășoară activitatea în România ar fi unul major, dacă proiectul va intră în vigoare.
Iată ce spunea Ionel Blănculescu despre această directivă: „În anul 2008, de exemplu - anul de boom economic al României - a fost înregistrată o cifră totală de afaceri de 260 de miliarde de euro. Practic - dublul PIB-ului. Dacă noi impozitam această cifră de afaceri cu cel puțin 3%, atunci am fi avut încasări de 7,8 miliarde euro, față de 0,9 miliarde euro - nivelul încasărilor din impozite aferent acelui an. Am fi avut de opt ori mai mult la bugetul de stat.
Dacă am fi avut o rată a profitului de 10%, o cifră de afaceri de 260 de miliarde de euro ar fi însemnat un profit de 26 miliarde euro, care, impozitat cu 16%, ne-ar fi adus încasări la buget de 4 miliarde euro. La momentul acesta, statul câștigă de patru ori mai puțin decât ar putea să încas¬eze din impozitul pe profitul companiilor. Situația este similară și în alte țări, acesta fiind și motivul pentru care a fost dată directiva”.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.